Estimările oficiale ale ANRE
Scenariile privind evoluția consumului de energie electrică în Sistemul Energetic Național arată un optimism moderat, conform raportului ANRE. Documentul autorității a fost finalizat și transmis Parlamentului în luna iulie și a fost publicat pe site-ul autorității marți seara. Potrivit ANRE, "evoluția consumului de energie electrică va fi influențată de dinamica PIB-ului și de politicile energetice europene".
Astfel, în scenariul de referință construit în concordanță cu proiecții și cu evoluțiile recente ale indicatorilor din sfera economiei s-a considerat o evoluție a PIB cu o dinamică medie anuală de aproximativ 3,4% pe termen mediu, în perioada 2023-2028, urmată de o creștere medie anuală a economiei de 2,4% în perioada 2028-2033. Acestei tendințe de majorare a PIB, corelată cu elementele cheie ale politicii energetice europene, angajate spre îmbunătățirea eficienței energetice, îi corespunde, pe latura cererii de energie electrică, o evoluție cu dinamici medii anuale de creștere de aproximativ 2% pe întregul interval 2023-2033, respectiv o creștere de 2,4% în perioada 2023-2028 și de 1,7% în perioada 2028-2033, arată datele ANRE.
Analiza a pornit de la o bază de date pentru 36 de ani climatici. Pentru conturarea evoluției consumului anual de energie electrică și al profilului orar al acestuia conform scenariului de referință, echipa ANRE a luat în considerare și ipoteze referitoare la valorile variabilelor ce reflectă perspectivele viitoare ale pieței, neincluse în analiza econometrică, cum ar fi penetrarea vehiculelor electrice în sectorul transporturilor sau a tehnologiilor bazate pe pompe de căldură în sectorul de încălzire și răcire sau influența condițiilor meteorologice.
Pentru captarea influenței variabilelor climatice asupra cererii de energie electrică definită de scenariul de referință, a fost utilizată noua Bază de date PECD 4.1 disponibilă în cadrul ENTSO-E, ce include pentru fiecare țară serii de date orare corelate referitoare la temperatura aerului, precipitații, viteza medie a vântului și intensitatea radiației solare, pentru 36 de ani-tip. Potrivit ANRE, programul DFT – Demand Forecast Toolbox, dezvoltat în cadrul ENTSO-E pentru studiile de piață, realizează corelația dintre valoarea normalizată a consumului intern de energie electrică și temperatura exterioară, ținând cont de datele istorice și de ipotezele de evoluție macroeconomică.
Consum intern net în orizontul anului 2024 se încadrează între o limită minimă de 51,1 TWh și una maximă de 52,8 TWh. În anul 2028, aceste limite sunt așteptate să crească la 56,5 TWh, cea minimă, și 58,4 TWh, cea maximă. Peste opt ani, în 2033, consumul intern net anual este estimat să crească la 61,4, respectiv 63,5 TWh. Documentul ANRE include și estimări privind (auto)consumul din surse regenerabile.
Conform ipotezelor ANRE din scenariul de referință, capacitatea centralelor electrice fotovoltaice (CEF) pe acoperiș va atinge 4.000 MW în 2033, contribuind la acoperirea unui (auto)consum anual de energie electrică de peste 5 TWh. În ceea ce privește evoluția capacității de producere disponibile în SEN în perioada 2024-2033, în Scenariul de Referință au fost transpuse principalele tendințe generate de politica UE în materie de energie și climă, reflectate și în obiectivele PNIESC.
"Această evoluție presupune intrarea în exploatare de noi capacități de producere din surse regenerabile, în special eolian, fotovoltaic, dar și hidro și biomasă într-o măsură mai mică", se arată în raport. Capacitățile de producere din surse regenerabile cu caracter intermitent prevăzute a fi instalate în scenariul de referință al Planului RET sunt comparate cu versiunea în vigoare, în vederea atingerii noii ținte pentru 2030.
Astfel, conform noilor ținte prevăzute în proiectul de actualizare a Planului Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), se prevede o majorare cu aproximativ 5 GW a capacității totale solară și eoliană pentru anul 2030. Pe baza factorilor de încărcare orară determinați în PECD, echipa ANRE a determinat valorile medii ale producției de energie electrică din surse eoliene și solare, pentru fiecare an țintă analizat.
Conform informațiilor comunicate de Hidroelectrica, în scenariul de referință s-a prevăzut finalizarea până în anul 2033 a unor centrale hidroelectrice mici aflate în diferite stadii de execuție, totalizând 455 MW. Capacitatea totală de producere de energie electrică din surse hidroelectrice va atinge astfel 6.768 MW. "Astfel, în perioada 2024-2033, sursele regenerabile vor înregistra o creștere totală de capacitate de aproximativ 11,6 GW", se arată în raportul ANRE.
Raportul ANRE include și situația centralelor convenționale, care, la nivelul anului 2024, au o vechime medie de peste 30 ani. Potrivit ANRE, la nivelul anului 2024, 72% din grupurile din SEN cu puterea instalată mai mare de 20 MW au o vechime mai mare de 30 ani. Dintre acestea, unele au realizat lucrări de retehnologizare, fiind echipate cu instalații pentru reducerea emisiilor. Altele, totalizând peste 2,0 GW, vor fi scoase din funcțiune până la sfârșitul anului 2025.
"În total, în Scenariul de Referință analizat, producătorii intenționează să retragă definitiv din exploatare capacități termo ce însumează peste 2,8 GW în perioada 2024–2033", a declarat ANRE. Această reducere de capacitate va fi compensată prin instalarea de grupuri noi pe gaze naturale, totalizând peste 4,5 GW net.
Între timp, Cabinetul Bolojan a adoptat o ordonanță de urgență pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic. Conform angajamentelor asumate prin PNRR, România avea obligația retragerii din exploatare a unei capacități totale de 1.755 MW din grupurile energetice pe bază de cărbune. Ajustările convenite cu Comisia Europeană permit o retragere graduală a capacităților.
Specialiștii ANRE subliniază că energia nucleară rămâne o soluție strategică. Proiectele de reactoare modulare mici și extinderea unităților de la CNE Cernavodă sunt planificate pentru 2030-2031. ANRE a avertizat că o discontinuitate în producția nucleară va avea loc în perioada 2027-2029.
În acest context, tranziția energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon și energie din surse regenerabile necesită un efort investițional considerabil în perioada 2024-2033, corespunzător instalării unor capacități noi în SEN de ≈18 GW. Proiectele de reabilitare și grupurile noi ce vor fi puse în funcțiune indică o creștere semnificativă a capacității de producere.
În conformitate cu acest program de dezvoltare, evoluția capacității totale de producere nete disponibile în SEN ilustrează reducerea participării cărbunelui în mixul de producere, înlocuindu-l cu gaze naturale, surse regenerabile și energie nucleară. Astfel, energia eoliană va crește semnificativ, iar energia solară va continua să avanseze. Potrivit estimărilor, energia eoliană va crește de la o cotă de 15,9% în 2024 la 21,8% în 2033, iar energia solară va urca de la 20,3% la 28,9%. Gazele naturale vor genera 21,2% din totalul energiei electrice în 2024, dar vor scădea la 17,9% în 2033.
Per ansamblu, ANRE estimează o creștere cu aproximativ 74% a capacităților de producție în următorii opt ani, de la 19,2 GW în 2024 la 33,5 GW în 2033.