Impactul consumului redus
România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de consum de fructe și legume din Uniunea Europeană, conform celor mai recente date Eurostat. Aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porție de legume sau fructe pe zi, iar 24% declară că mănâncă între o porție și patru porții zilnic. Doar 2,4% dintre români ating recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de a consuma cinci porții pe zi, informează Monitorul Social. În ciuda resurselor agricole considerabile, România contribuie cu doar 1,9% la producția anuală de legume proaspete din UE și cu 5,4% la producția de fructe, deși deține 8,1% din terenul arabil al Uniunii și 4,2% din populație. Această situație subliniază dependența de importuri și prețurile ridicate, ceea ce afectează în mod special cetățenii cu venituri mici, conform Eurostat.
Analizând datele, observăm că situația României contrastează puternic cu media UE27, unde doar 33% dintre europeni nu consumă zilnic nicio porție de legume și fructe. În timp ce 55% dintre europeni consumă între 1 și 4 porții, 12% reușesc să atingă 5 sau mai multe porții pe zi. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne semnificativ în urma unor țări precum Cehia, Polonia sau Bulgaria în ceea ce privește consumul de fructe și legume. Această realitate creează un cerc vicios: producția insuficientă, dependența de importuri, prețuri crescute și, în final, consum scăzut.
Distribuția terenului agricol din România ar putea teoretic să acopere o parte semnificativă a nevoii interne de fructe și legume. Cele 12,8 milioane de hectare utilizate în România reprezintă 8,1% din totalul terenului agricol din Uniunea Europeană, dar producția efectivă rămâne bine sub potențial. Spre exemplu, Polonia, cu doar 9% din terenul agricol utilizat, produce 16% din fructele și 8% din legumele cultivate în Uniunea Europeană. Această subproducție persistă și menține o presiune continuă pe importuri, ceea ce duce la prețuri mai mari pentru consumatori.
Impactul consumului scăzut de fructe și legume asupra sănătății publice și economiei este semnificativ. Ratele scăzute de consum se corelează cu riscuri crescute pentru bolile netransmisibile, precum diabetul sau bolile cardiovasculare, și afectează productivitatea generală a populației. Organizația Mondială a Sănătății sugerează un consum zilnic de cel puțin 400 de grame de fructe și legume, însă România are cea mai mică pondere a populației care atinge această țintă din rândul statelor europene.
Solutii posibile includ intervenții coordonate din partea autorităților și agricultorilor, alături de dezvoltarea unor strategii de informare a cetățenilor despre importanța consumului de fructe și legume. O abordare integrată, cu obiective anuale de producție și consum, ar putea reduce dependența de importuri, stabilizând prețurile și crescând accesibilitatea pentru gospodăriile vulnerabile.
De asemenea, România are potențial agricol considerabil pentru a-și îmbunătăți rapid producția și consumul de fructe și legume, însă acest lucru necesită politici publice coerente, investiții și sprijin adecvat pentru consumatorii cu venituri mici.