Utilizare limitată și dileme personale
Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative. În anul 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială. Procentul este unul semnificativ sub media europeană și mult inferior celui înregistrat în țări precum Norvegia, Danemarca sau Elveția, unde aproape jumătate din populație apelează frecvent la IA.
Deși accesul la tehnologie este tot mai facil, utilizarea inteligenței artificiale în România rămâne limitată și sporadică. Conform datelor Eurostat, majoritatea utilizatorilor români declară că folosesc IA doar ocazional, mai ales pentru sarcini simple, precum redactarea unor mesaje sau căutarea unor informații punctuale. Această tendință sugerează o lipsă de încredere sau familiaritate cu tehnologiile avansate de AI.
Un aspect neobișnuit relevat de datele Eurostat este faptul că românii care folosesc inteligența artificială o fac frecvent pentru a primi răspunsuri la dileme personale. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS), întrebările legate de fidelitatea partenerului de viață, decizii privind divorțul sau alte situații emoționale sensibile sunt adresate tot mai des aplicațiilor de tip ChatGPT. Aceasta ar putea indica o căutare a ajutorului în situații delicate, acolo unde poate fi greu să ceri sfaturi unor persoane apropiate.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o poziție dezavantajată. De exemplu, în 2023, Norvegia a raportat o utilizare a AI de 48%, iar Danemarca 45%, conform Eurostat. Această discrepanță sugerează nu doar o diferență în accesibilitate, dar și în educația digitală și acceptarea tehnologiilor inovatoare.
Experții consideră că lipsa de strategie națională în domeniul inteligenței artificiale contribuie la stagnarea utilizării acesteia în România. Dr. Andrei Ionescu, specialist în tehnologie la Universitatea Politehnica din București, afirmă: "Este esențial ca România să dezvolte politici clare și să investească în educația digitală pentru a încuraja utilizarea AI în diverse domenii, nu doar în cele personale."
În plus, un raport al Comisiei Europene din 2024 subliniază nevoia de a promova utilizarea inteligenței artificiale în educație, sănătate și industrie, domenii în care România ar putea beneficia semnificativ. În acest context, se impune o colaborare mai strânsă între sectorul public și privat, pentru a stimula inovația și adaptarea la noile tehnologii.
Unii critici sugerează că stagnarea utilizării AI se datorează și unui nivel insuficient de încredere în tehnologie. "Românii sunt reticenți în a utiliza AI pentru sarcini care necesită o judecată fină sau care implică date sensibile", afirmă Maria Popescu, consultant în tehnologie. Această opinie reflectă preocupările existente în societate cu privire la confidențialitatea datelor și la impactul deciziilor automate.
În concluzie, România se confruntă cu o provocare semnificativă în ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale în viața de zi cu zi. Deși utilizarea AI pentru dileme personale crește, este esențial ca autoritățile să dezvolte strategii care să sprijine educația digitală și să promoveze încrederea în tehnologie. În absența unor astfel de măsuri, România riscă să rămână în urmă în contextul global al digitalizării și al inovației.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare a nevoilor de formare și o campanie de conștientizare a beneficiilor inteligenței artificiale.