Cheltuieli personale diminuate
Senatul României a adoptat, marți, 23 decembrie 2025, bugetul pentru anul 2026, un buget construit pe principii de responsabilitate în cheltuirea banului public, control strict al costurilor și prioritizarea cheltuielilor absolut necesare pentru funcționarea instituției. Potrivit comunicatului de presă al Senatului, cheltuielile de personal pentru anul viitor sunt mai mici cu aproape 9 milioane de lei comparativ cu acest an. Bugetul total al Senatului pentru 2026 este de 279,9 milioane lei, o creștere moderată față de anul precedent, determinată în principal de inflație și de obligații legale care nu pot fi evitate. „Acest buget reflectă angajamentul nostru de a gestiona cu responsabilitate fondurile publice”, a declarat un purtător de cuvânt al Senatului.
Cheltuielile de personal pentru anul 2026 sunt de 186,3 milioane lei, cu aproape 9 milioane lei mai puțin decât nivelul aprobat inițial pentru 2025. Aceasta înseamnă că bugetul alocat pentru cheltuielile de personal nu prevede creșterea numărului de posturi, nu introduce beneficii noi și acoperă exclusiv drepturile prevăzute de lege pentru senatori și personalul Senatului. De asemenea, Senatul a menționat că bugetul alocat acestui capitol se va reduce în urma diminuării cu 10% a sumei forfetare acordate parlamentarilor, măsură care reflectă un angajament concret pentru diminuarea cheltuielilor și utilizarea responsabilă a fondurilor publice.
Pentru capitolul „Bunuri și servicii”, este alocată suma de 36,9 milioane lei, destinată exclusiv cheltuielilor necesare funcționării zilnice a Senatului. Aceste fonduri sunt utilizate pentru utilități (energie electrică, termică, apă) pentru partea din Palatul Parlamentului administrată de Senat, întreținerea și funcționarea parcului auto (carburanți, reparații strict necesare), materiale și servicii indispensabile activității legislative (papetărie, servicii IT, mentenanță), deplasări în țară și în străinătate, exclusiv pentru activități parlamentare, precum și cheltuieli de protocol și reprezentare. Creșterea sumei alocate acestui capitol reflectă majorarea prețurilor la utilități și servicii, nu extinderea activității, conform documentului de presă.
La capitolul „Alte transferuri”, bugetul prevede 2,8 milioane lei, sumă destinată plății cotizațiilor României la organismele parlamentare internaționale din care Parlamentul face parte. Această cheltuială reprezintă o obligație internațională și revine Senatului în anul 2026, conform înțelegerii dintre cele două Camere ale Parlamentului. Pentru „Asistență socială” sunt prevăzuți 25,2 milioane lei, sumă destinată exclusiv indemnizațiilor pentru limită de vârstă, acordate conform legislației în vigoare, fără extinderi sau beneficii suplimentare.
Bugetul pentru investiții este de 20,8 milioane lei, mai mic decât în anul precedent. Suma este alocată pentru reparații capitale necesare la Palatul Parlamentului (fațade, terase, scări), echipamente și programe informatice, multiplicare și alte dotări strict necesare pentru desfășurarea activității. Senatul României își reafirmă angajamentul de a gestiona cu responsabilitate fondurile publice, în interesul cetățenilor, asigurând o activitate parlamentară eficientă, predictibilă și transparentă, conform sursei citate.
În contrast, Camera Deputaților a adoptat, de asemenea, bugetul pentru anul 2026, care prevede cheltuieli de personal ce ar crește cu 31 de milioane de lei, în ciuda reducerii schemei de personal cu 200 de posturi. Cezar Drăgoescu, deputat USR, a declarat că aceste creșteri sunt o sfidare la adresa poporului român, având în vedere situația economică precară a cetățenilor. Cheltuielile cu bunuri și servicii ar urma să crească cu 29%, ceea ce ridică întrebări cu privire la transparența și responsabilitatea în gestionarea bugetului public.
Critica din partea USR subliniază că, în timp ce cetățenii sunt sfătuiți să strângă cureaua, instituțiile publice continuă să aloce resurse considerabile fără o justificare clară. Această discrepanță în politicile bugetare între cele două Camere ale Parlamentului poate crea tensiuni și nemulțumiri în rândul populației, care se așteaptă la o mai bună gestionare a banului public. În acest context, este esențial ca ambele foruri legislative să colaboreze pentru a asigura o utilizare eficientă și responsabilă a resurselor financiare.
Pe scurt, bugetele adoptate de Senat și Camera Deputaților reflectă abordări diferite în privința cheltuielilor publice, fiecare cu implicații semnificative pentru cetățeni.
Este important ca aceste decizii să fie monitorizate și evaluate în continuare pentru a asigura transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice.