Aprobarea bugetului pe 2026
Camera Deputaților a votat marți, 23 decembrie 2025, bugetul pentru anul 2026, înregistrându-se 165 de voturi „pentru”, 115 „împotrivă” și 10 abțineri. Potrivit proiectului de buget, totalul creditelor bugetare se ridică la 989,901 milioane de lei, iar creditele de angajament sunt de 634,616 milioane de lei. "Aceasta este o etapă importantă în asigurarea resurselor necesare pentru funcționarea eficientă a instituției", a declarat președintele Camerei Deputaților.
Din totalul creditelor bugetare, 632,37 milioane de lei sunt alocate activității proprii a Camerei Deputaților, iar 2,246 milioane de lei sunt destinate Institutului Român pentru Drepturile Omului, subordonat forului legislativ. Cheltuielile de personal vor reprezenta o parte semnificativă din buget, estimându-se la 405,959 milioane de lei, sumă ce va acoperi indemnizațiile demnitarilor, salariile personalului, precum și alte cheltuieli aferente deplasărilor interne și externe.
Pentru bunuri și servicii sunt prevăzute 101,749 milioane de lei, bani ce vor fi utilizați pentru funcționarea și întreținerea sediului Camerei, cheltuieli de protocol, deplasări și reparații. De asemenea, la capitolul „Alte transferuri” este prevăzută suma de 185 de mii de lei pentru contribuții către organisme internaționale. În plus, pentru proiectele financiare din fonduri externe nerambursabile sunt alocate 707 mii de lei, având ca scop proiectul „Dialog Social transparent, deschis și participativ”.
Cheltuielile pentru investiții și reparații capitale sunt estimate la 428,092 milioane de lei, sumă destinată lucrărilor de creștere a eficienței energetice a Palatului Parlamentului, modernizării sistemelor tehnice și achiziției de software. De asemenea, Camera Deputaților estimează pentru anul 2026 venituri de 13,5 milioane de lei și cheltuieli de 28,154 milioane de lei din venituri proprii.
Proiectul de buget a stârnit controverse, în special din partea Uniunii Salvați România (USR), care a votat împotriva acestuia, acuzând o creștere nejustificată a cheltuielilor. Potrivit comunicatului USR, bugetul propus reflectă o ignoranță față de realitățile economice cu care se confruntă cetățenii români. "În timp ce românilor li se cere austeritate, nu putem susține un buget care să crească cheltuielile", a declarat deputatul Adrian Echert, membru al Comisiei pentru buget-finanțe.
USR solicită Guvernului să rectifice bugetul pe 2026 al Camerei Deputaților, astfel încât acesta să fie în conformitate cu deciziile coaliției de reducere a cheltuielilor. Într-un context în care a fost convenit la nivelul coaliției guvernamentale ca toate instituțiile centrale să reducă cheltuielile cu 10%, USR consideră că bugetul Camerei ar trebui să reflecte aceleași priorități. Cheltuielile de personal, de exemplu, ar urma să crească cu peste 31 de milioane de lei, deși schema de personal a fost redusă cu 200 de posturi.
Critica adusă bugetului s-a extins și asupra cheltuielilor cu bunuri și servicii, care ar putea crește cu 29%, iar suma alocată pentru protocol și reprezentare ar fi, de asemenea, semnificativ mai mare. În acest context, deputatul USR, Cezar Drăgoescu, a subliniat că "bugetul adoptat este o sfidare la adresa poporului român", având în vedere că milioane de cetățeni se confruntă cu dificultăți financiare.
După adoptarea bugetului, acesta va fi aplicat conform normelor legislative, iar structurile bugetare din cadrul Camerei vor iniția procedurile de alocare a resurselor, asigurându-se totodată o monitorizare și un audit al cheltuielilor în conformitate cu legislația în vigoare. Camerele de audit și monitorizare vor avea un rol esențial în asigurarea transparenței și responsabilității bugetare.
În concluzie, bugetul Camerei Deputaților pe 2026 reflectă atât nevoile administrative ale instituției, cât și provocările cu care se confruntă în contextul economic actual. Următorii pași includ implementarea bugetului și evaluarea impactului acestuia asupra eficienței administrative și a relației cu cetățenii.
Este esențial ca toate instituțiile să își adapteze politicile financiare la realitatea socială și economică a țării, asigurând astfel o mai bună gestionare a resurselor publice.