Concluziile Avocatului General CJUE
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat marți, 23 decembrie 2025, că a luat act de concluziile Avocatului General din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind problematica prescripției răspunderii penale. Într-un comunicat oficial, ÎCCJ subliniază că analiza Avocatului General confirmă că soluțiile adoptate de instanța supremă română sunt în conformitate cu dreptul Uniunii Europene și respectă principiile legalității și securității juridice. „Dreptul Uniunii nu impune reactivarea răspunderii penale în cauze în care termenul de prescripție s-a împlinit conform dreptului național”, a declarat un purtător de cuvânt al ÎCCJ.
Conform concluziilor prezentate, se evidențiază că hotărârea din cauza Lin I nu poate constitui un temei juridic suficient de clar pentru a înlătura standardul național de protecție aferent principiului lex mitior. Totodată, respectarea autorității de lucru judecat și a securității juridice sunt considerate limite legitime ale supremației dreptului Uniunii. Aceasta înseamnă că dreptul Uniunii nu obligă la redeschiderea proceselor penale care au fost prescrise, ceea ce ar putea afecta grav principiile fundamentale ale statului de drept.
ÎCCJ a precizat că, în cazurile în care s-a constatat intervenția prescripției răspunderii penale, instanța va continua să dispună măsuri de recuperare a prejudiciului și confiscare a bunurilor, asigurând astfel că dreptul statului de a recupera paguba nu este afectat de încetarea procesului penal. Acest aspect subliniază echilibrul dintre necesitatea de a respecta drepturile fundamentale și eficiența sistemului judiciar.
Decizia finală a CJUE este așteptată pentru începutul anului 2026, iar concluziile Avocatului General, deși nu sunt obligatorii, constituie un ghid practic pentru judecătorii CJUE în deliberările lor. Avocatul General a sugerat că CJUE ar trebui să clarifice poziția sa cu privire la reactivarea răspunderii penale în cazurile în care termenul de prescripție a expirat, evitând astfel riscurile legate de impunitate și încălcarea principiilor de legalitate.
Între timp, discuțiile din jurul prescripției răspunderii penale rămân intense în România, având în vedere complexitatea legislației și interpretările variate ale instanțelor superioare. ÎCCJ a solicitat CJUE să ofere lămuriri cu privire la aplicarea dreptului european în cazul dosarelor de evaziune fiscală, unde multe cauze au fost închise pe baza prescripției. Aceasta sugerează o nevoie urgentă de claritate legislativă și o abordare uniformă pentru a preveni confuziile și abuzurile.
În concluzie, raportul ÎCCJ și concluziile Avocatului General subliniază importanța unui cadru legislativ clar și predictibil în domeniul răspunderii penale, care să protejeze atât drepturile indivizilor, cât și interesele statului. Așteptarea deciziei CJUE va fi crucială pentru stabilirea unei jurisprudențe coerente și pentru asigurarea unei aplicări corecte a legii. Este esențial ca România să își alinieze practicile judiciare cu normele europene, totodată respectând principiile fundamentale ale statului de drept.
ÎCCJ și avocații generali se așteaptă ca viitorul răspuns al CJUE să ofere lămuriri suplimentare și să contribuie la stabilirea unui precedent important în tratarea cazurilor de prescripție în mediul european.
Aceasta ar putea influența nu doar legislația națională, ci și modul în care instanțele din alte state membre ale Uniunii Europene gestionează cazurile similare, având în vedere divergențele existente în interpretarea normelor de drept penal și a principiilor de drept european.