Comparativ cu anul 2024
Institutul Național de Statistică (INS) a transmis marți, 23 decembrie 2025, datele statistice pentru anul 2024, furnizate de statele membre UE și diseminate de Eurostat, privind prețurile terenurilor agricole pe categorii de folosință, teren arabil și pășuni permanente. Potrivit INS, prețurile medii ale terenurilor agricole se referă la valoarea unui hectar de teren agricol în timpul perioadei de referință, respectiv 2024. "Prețurile terenurilor agricole depind de o serie de criterii, inclusiv legislația națională, clima și calitatea solului", a declarat un reprezentant al INS.
Astfel, utilizând metodologia convenită la nivel european, în România, în anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 43.280 lei/ha (8.656 euro la un curs de 5 lei/euro). Cea mai scăzută valoare s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, cu 37.693 lei/ha (7.539 euro), în timp ce în Regiunea Bucureşti-Ilfov s-a înregistrat cea mai ridicată valoare, respectiv 62.477 lei/ha (12.496 euro).
Comparativ cu anul precedent, în România s-a înregistrat o creștere de aproximativ 4% a prețului mediu pentru terenul arabil. Cea mai semnificativă creștere a fost observată în Regiunea Sud-Vest Oltenia, unde prețul a crescut cu 8,3%. De asemenea, prețul mediu al pășunilor permanente a înregistrat o creștere de aproximativ 3,6% în anul 2024 față de anul anterior, cele mai importante creșteri fiind în Regiunea Sud-Est (+7,3%) și Regiunea Sud-Muntenia (+7,3%).
Tot în anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană a înregistrat variații semnificative. Potrivit datelor disponibile pentru 22 de state membre UE, prețurile terenului arabil au fluctuat între un minim de 4.825 euro/ha în Letonia și un maxim de 201.263 euro/ha în Malta, în timp ce în România prețul mediu a fost de 8.700 euro/ha.
În ceea ce privește pășunile permanente, prețul mediu în statele membre UE a variat de la un minim de 1.877 euro/ha în Bulgaria până la un maxim de 77.609 euro/ha în Ţările de Jos, iar în România prețul mediu a fost de 6.257 euro/ha. Aceste date sugerează o diversitate semnificativă a prețurilor în funcție de țară, dar și de regiune, ceea ce reflectă condițiile economice și de piață diferite.
Specialiștii în agricultură subliniază că aceste variații de preț sunt influențate de mai mulți factori. "Calitatea solului și infrastructura agricolă sunt esențiale în stabilirea valorii terenurilor", a afirmat Dr. Maria Ionescu, expert în agricultură la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj.
De asemenea, un alt aspect important de menționat este impactul pe care prețurile terenurilor agricol au asupra fermierilor locali și a potențialului de dezvoltare agricolă. "Prețurile ridicate pot descuraja noile investiții în agricultură și pot afecta accesibilitatea pentru tinerii fermieri", a adăugat expertul. În plus, multe regiuni din România se confruntă cu probleme de infrastructură, care pot influența atracția investițiilor în terenurile agricole.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se află într-o poziție intermediară. De exemplu, în țări precum Franța și Germania, prețul mediu al terenului arabil este semnificativ mai mare, ceea ce reflectă nu doar cererea, ci și nivelul de dezvoltare agricolă. În Franța, prețul mediu se ridică la aproximativ 10.000 euro/ha, în timp ce în Germania este de aproximativ 12.000 euro/ha.
Pe de altă parte, în regiunile din estul Europei, cum ar fi Bulgaria și Letonia, prețurile sunt mult mai scăzute, ceea ce sugerează oportunități de dezvoltare pentru fermierii locali. Conform Eurostat, în Bulgaria, prețul mediu pentru terenurile agricole este de aproximativ 6.000 euro/ha, ceea ce îl face mai accesibil pentru fermierii începători.
În concluzie, prețul terenurilor agricole în România este influențat de o serie de factori interni și externi, iar comparațiile cu alte state membre ale Uniunii Europene evidențiază atât provocările, cât și oportunitățile existente. Este esențial ca factorii de decizie politică să dezvolte strategii care să sprijine tinerii fermieri și să îmbunătățească infrastructura agricolă. Aceasta ar putea conduce la o creștere a competitivității și la o mai bună utilizare a terenurilor agricole disponibile.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa cum se va adapta piața terenurilor agricole în România și ce măsuri vor fi implementate pentru a răspunde provocărilor actuale.