Măsuri adoptate de Senat
Agresorii obligați reprezintă subiectul principal al acestui articol. Senatul României a adoptat – cu 116 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și două abțineri – inițiativa legislativă depusă de parlamentarele USR Cynthia Păun, Simona Spătaru, Oana Țoiu, Monica Berescu și Diana Buzoianu, împreună cu alți deputați și senatori din coaliția de guvernare, care propune măsuri clare pentru protejarea victimelor violenței domestice și reducerea riscului de recidivă în rândul agresorilor.
Inițiativa legislativă introduce trei elemente esențiale: autoritățile locale vor avea obligația de a lua legătura cu victimele imediat după emiterea ordinului de protecție și înainte de expirarea acestuia, pentru a le oferi sprijin și informații utile; agresorii vor fi supuși consilierii psihologice obligatorii, ca măsură de prevenire a repetării comportamentelor violente; ordinul de protecție va fi prelungit automat în cazul persoanelor care au încălcat legea în ultimii cinci ani, asigurând un nivel suplimentar de siguranță pentru victime.
„Nu pretindem că vom opri violența peste noapte. Dar facem ceva esențial: întărim ordinele de protecție, ne asigurăm că victimele violenței domestice sunt informate și sprijinite real, iar agresorii sunt obligați să urmeze consiliere psihologică, pentru că prevenția începe cu asumare și cu schimbarea comportamentului”, a declarat senatoarea USR, Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru familie și solidaritate socială din Senat.
Conform statisticilor, cazurile de violență în familie sunt în creștere, iar statul are datoria de a sprijini concret femeile care încearcă să iasă din relații abuzive. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române, din ianuarie până în noiembrie 2025, au fost emise 13.995 de ordine de protecție provizorii, 5.258 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție definitive de către instanțele de judecată. Aceste cifre reflectă o tendință îngrijorătoare, iar măsurile legislative adoptate astăzi vin ca un răspuns necesar.
În context european, România se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește violența domestică. Conform raportului Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale din 2022, aproximativ 33% dintre femeile din Uniunea Europeană au experimentat violență fizică sau sexuală de la vârsta de 15 ani. Aceasta subliniază importanța implementării de măsuri eficiente la nivel național pentru a proteja victimele și a preveni recidiva.
Criticii acestei inițiative legislativă susțin că, deși măsurile sunt binevenite, implementarea lor efectivă va depinde de resursele disponibile și de angajamentul autorităților locale. „Este esențial ca aceste măsuri să nu rămână doar pe hârtie. Trebuie să ne asigurăm că există fonduri pentru a susține consilierea psihologică a agresorilor și că victimele au acces facil la sprijinul necesar”, a declarat expertul în politici sociale, Dr. Elena Mărginean, de la Universitatea din București.
Senatul este prima cameră sesizată. Inițiativa legislativă merge acum pentru dezbatere și vot final la Camera Deputaților, care este for decizional. Aici, se va verifica dacă măsurile propuse vor beneficia de susținerea necesară pentru a deveni lege. În cazul în care vor fi adoptate, aceste măsuri ar putea marca un pas important în combaterea violenței domestice în România.
În concluzie, adoptarea acestei inițiative legislative reprezintă un semnal clar că violența domestică nu este tolerată și că autoritățile române se angajează să protejeze victimele. Este esențial ca, pe viitor, să se investească în formarea și resursele necesare pentru a asigura implementarea eficientă a acestor măsuri.
Următorii pași includ monitorizarea impactului acestor reglementări și evaluarea periodică a eficienței lor în reducerea violenței domestice și sprijinirea victimelor.