Măsuri de apărare împotriva Rusiei
Finlanda a anunţat luni, 22 decembrie 2025, că anul viitor va ridica din nou vârsta limită a rezerviştilor armatei sale de la 60 de ani la 65 de ani, în scopul pregătirii militare a ţării în faţa ameninţării reprezentate de Rusia vecină. Ministrul Apărării finlandez, Antti Hakkanen, a declarat că reforma, ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 după ce va fi fost promulgată de preşedintele finlandez, va antrena o creştere a numărului de recruţi cu 125.000 în cinci ani. "Numărul rezerviştilor finlandezi va fi în jur de un milion în 2031", a precizat Hakkanen într-un comunicat.
Actualmente, Finlanda contează pe 900.000 rezervişti, iar ţara situată în flancul estic al NATO dispune de un efectiv pe timp de război de 280.000 de soldaţi. Potrivit lui Hakkanen, "această măsură, precum şi alte măsuri pe care le luăm pentru consolidarea apărării noastre, arată că Finlanda îşi asumă securitatea, astăzi şi în viitor".
Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii finlandezi atunci când împlinesc vârsta de 18 ani. În cazul femeilor, el se face pe bază de voluntariat, în această ţară cu 5,6 milioane de locuitori. Recruţii pot efectua un serviciu militar de şase, nouă sau 12 luni, potrivit pregătirii lor. Noua limită de vârstă se va aplica persoanelor eligibile pentru serviciul militar la intrarea în vigoare a legii.
În virtutea noilor reguli, disponibilitatea recruţilor va fi prelungită cu 15 ani pentru soldaţi simpli şi cinci ani pentru ofiţeri şi subofiţeri. Finlanda are o frontieră terestră de 1.340 kilometri cu Rusia şi în aprilie 2023 a aderat la NATO, punând astfel capăt unei perioade de zeci de ani de nealiniere militară. În decembrie 2023, Finlanda şi-a închis frontiera orientală cu Rusia, suspectând Moscova de orchestrarea sosirii de migranţi pentru a destabiliza ţara nordică.
Această decizie de a ridica vârsta rezerviștilor a fost primită cu reacții mixte în rândul populației și experților în politici de apărare. Unii consideră că este o măsură necesară pentru a face față provocărilor de securitate, în timp ce alții sunt îngrijorați de impactul pe termen lung asupra societății finlandeze și de capacitatea de integrare a acestor rezerviști în viața civilă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, Finlanda adoptă o abordare mai agresivă în ceea ce privește pregătirea militară. De exemplu, țări precum Suedia și Danemarca, care au de asemenea obligații de apărare, nu au implementat măsuri similare de creștere a vârstei limită a rezerviștilor. Această diferență reflectă percepția Finlandei asupra amenințărilor externe și dorința de a-și întări poziția de apărare.
În concluzie, decizia Finlandei de a ridica vârsta limită a rezerviștilor are implicații semnificative pentru politica de apărare a țării și pentru securitatea națională. Măsura subliniază angajamentul Finlandei față de NATO și față de securitatea regională, dar va necesita, de asemenea, evaluări continue asupra impactului social și economic pe termen lung.
Autoritățile finlandeze trebuie să comunice clar avantajele acestei reforme și să asigure integrarea eficientă a rezerviștilor în societate.