Omagiu adus la Cimitirul Eroilor
O slujbă de pomenire a eroilor care au murit în decembrie 1989 a avut loc duminică la Cimitirul Eroilor Revoluției, oficiată de părintele Michael Tița, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, împreună cu un sobor de preoți.
Părintele vicar a declarat duminică că este o datorie creștinească să îi pomenim pe cei trecuți la Domnul, mai ales pe cei care și-au dat viața pentru semenii lor. "Pomenirile celor care trec pragul acestei vieți sunt parte integrantă din cultul Bisericii noastre. Și cu atât mai mult când ne gândim la cei care și-au jertfit viața pentru mai binele semenilor lor, cei care în acel decembrie sângeros au strigat: vom muri și vom fi liberi."
„Și iată că și în această zi de pomenire a lor, în 21 decembrie, ne-am adunat aici la Cimitirul Eroilor Revoluției pentru a-i cinsti și a le aduce un omagiu. În fiecare sâmbătă, se oficiază pomenirea celor adormiți și, în special, a celor care sunt înmormântați în acest cimitir”, a declarat părintele Michael Tița pentru Trinitas TV.
La Cimitirul Eroilor Revoluției din București sunt îngropați 286 dintre cei care au pierit în decembrie 1989, luptând pentru „credința, libertatea și demnitatea poporului român”.
Tot duminică, 21 decembrie, o slujbă de pomenire a fost organizată și în Piața Universității din Capitală, în memoria eroilor Revoluției.
A fost inventată psihoza teroriștilor?; „Cine a tras în noi după 22?” au fost întrebări care nici astăzi nu au un răspuns concludent. Au trecut de atunci 36 de ani. Rechizitoriul Revoluției a ajuns la concluzia că nu au fost fideli ai lui Ceaușescu după 22 decembrie și că psihoza teroristă a fost de fapt o diversiune a grupului Iliescu-Voican-Brucan, menită să justifice preluarea puterii.
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989, la Otopeni, în zona Aeroportului, militari de la Câmpina (elevi ai școlii de subofițeri), trimiși să apere Aeroportul sunt atacați de sistemul de apărare al aeroportului, fiind considerați teroriști. A fost cel mai mare număr de morți între militari din august 1944 încoace. O parte dintre cei de la Câmpina au fost trimiși la Aerodromul Boteni, dar un miracol a făcut ca ei să nu mai ajungă la dispozitivul de la Boteni și astfel, un incident grav, similar celui de la Otopeni s-a evitat în ultimul moment.
În 23 decembrie 1989, după ce, anterior au fost arestați la Simeria, în expresul Panonia, generalii Nuță și Velicu au fost duși cu un elicopter al unei unități de la Sibiu spre Sibiu, prin Alba Iulia. În condiții misterioase, elicopterul a fost doborât, iar generalii, oficial au murit în acea prăbușire.
Faptul că se considera că teroriștii au tras în popor, se spunea că s-a tras în ei, dar nu erau prinși nici teroriști vii, nici nu erau cadavre. Așa se face că o nouă diversiune a făcut ca în noaptea de 23/24 decembrie 1989, la vechiul sediu al MApN din Drumul Taberei, să fie trimise mai multe ABI-uri mașini blindate anti-tero pe șasiu modificat de ARO în care erau echipaje anti-tero comandate de colonelul Trosca de la USLA.
Reperați drept teroriști de către dispozitivul aeroportului, luptătorii au fost masacrați. Pe ABI-uri s-a scris cu cretă „teroriști”, cadavrul decapitat al lui Trosca a fost batjocorit. S-a spus că Trosca l-ar fi urmărit informativ pe Nicolae Militaru ca agent sovietic, Militaru fiind deconspirat în 1983 și trecut în rezervă.
Atunci cei prinși că lucrau pentru URSS erau trași pe linie moartă. Militaru a fost considerat responsabil și de prăbușirea elicopterului cu Nuță și Velicu. El ar fi dispus ca elicopterul să schimbe cursul dinspre Sibiu, spre București.
O notă comună este aceea că marea majoritate a acestor incidente au vizat trupe de la Miliție și Securitatea, Intervenție Antitero, deci cumva, trupe ale Ministerului de Interne, care ar fi atacat trupe sau obiective apărate de trupe ale MApN. Așa se explică, de ce între 30 decembrie 1989 și 24 martie 1990, serviciile secrete au fost în subordinea MApN. Nicolae Militaru, considerat spion sovietic, scos din activitate în 1983, a fost reactivat în decembrie 1989.
Mărturii de la Constanța spun că Nicolae Militaru ar fi dorit o intervenție sovietică la Aeroportul Constanța și că, de multe, ori, înainte de decembrie 1989, el mergea la consulatul sovietic din Constanța de unde ar fi primit instrucțiuni.