Reacții din partea specialiștilor
Referendumul nicușor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Avocatul Toni Neacșu a criticat dur anunțul președintelui Nicușor Dan de a organiza un referendum în rândul magistraților, afirmând că aceasta este „o nebunie juridică și constituțională”. Într-un interviu acordat publicației Gândul pe 22 decembrie 2025, Neacșu a subliniat că președintele României nu are competența de a organiza un astfel de referendum, subliniind că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este o autoritate națională distinctă, reglementată de Constituție, care nu depinde de puterea executivă.
”Am și comentat deja, ca să spun așa, am zis că și-a uitat pastilele. Nu are absolut nicio posibilitate, nu doar în ceea ce privește organizarea unui referendum în justiție, nici măcar nu știu ce este acela… cu atât mai puțin în ceea ce privește revocarea membrilor CSM”, a declarat Neacșu, sugerând că o sesizare a CSM către Curtea Constituțională ar fi o măsură necesară. Această reacție vine în contextul în care președintele a anunțat intenția de a lansa referendumuri care să evalueze eficacitatea CSM.
Pe de altă parte, Nicușor Dan a precizat că va iniția referendumuri în luna ianuarie 2026, cu scopul de a afla dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup restrâns din sistemul judiciar. „Voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”, a declarat Dan.
Această declarație a stârnit îngrijorări printre experți și practicieni din domeniul juridic, care consideră că astfel de acțiuni pot submina independența justiției. Potrivit lui Neacșu, CSM are rolul de a asigura integritatea și independența sistemului judiciar, iar un referendum ar putea crea un precedent periculos în relația dintre puterea executivă și puterea judecătorească.
CSM este responsabil pentru gestionarea carierelor judecătorilor și procurorilor, având o influență semnificativă asupra funcționării justiției în România. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2024, CSM a gestionat peste 3.000 de dosare referitoare la carierele magistraților, evidențiind astfel importanța rolului său în menținerea standardelor legale.
În contextul declarațiilor lui Nicușor Dan, specialiști din domeniul legal au subliniat că este esențial ca orice reformă a justiției să fie realizată în conformitate cu principiile statului de drept. „O astfel de inițiativă ar putea fi interpretată ca o încercare de subminare a autorității CSM”, a declarat un expert în drept constituțional, solicitând un dialog constructiv între instituții.
Criticii lui Nicușor Dan consideră că referendumul propus poate fi perceput ca o tentativă de a influența deciziile CSM și de a crea un climat de neîncredere în rândul magistraților. Conform unei analize realizate de Eurofound în 2024, 72% dintre magistrați consideră că CSM acționează în interesul justiției, ceea ce ar putea contura rezultatul referendumului ca fiind favorabil actualei structuri a CSM.
Pe de altă parte, susținătorii lui Dan argumentează că un referendum ar putea oferi o oportunitate pentru reformarea CSM și adaptarea acestuia la nevoile actuale ale societății. „Este important să ascultăm vocea magistraților și să ne asigurăm că CSM rămâne relevant și eficient”, a afirmat un consilier al președintelui. În acest sens, ei sugerează că un astfel de demers ar putea ajuta la restabilirea încrederii publicului în justiție.
În concluzie, propunerea lui Nicușor Dan de a organiza un referendum în rândul magistraților deschide un amplu dezbatere juridică și constituțională. Este esențial ca discuțiile să rămână ancorate în realitatea legislativă și să evite populismul. CSM trebuie să-și reafirme rolul ca garant al independenței justiției, iar orice reformă trebuie să fie rezultatul unui consens între instituțiile statului și profesioniștii din domeniul juridic.
Următoarele luni vor fi cruciale în determinarea direcției în care se va îndrepta justiția română.