CSM critică referendumul lui Nicușor Dan

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Judecătorul Alin Ene, membru al CSM, critică planul președintelui Nicușor Dan de a organiza un referendum în Justiție, considerându-l inacceptabil și ilegal. Reacțiile din comunitatea juridică sunt variate, cu susținători și critici ai inițiativei, iar rezultatul referendumului din ianuarie 2026 ar putea avea implicații semnificative pentru sistemul judiciar românesc.

EN

Brief

Judge Alin Ene criticizes President Nicușor Dan's plan to hold a referendum in Justice, deeming it unacceptable and illegal. Reactions from the legal community are mixed, with supporters and critics of the initiative, and the outcome of the January 2026 referendum could have significant implications for the Romanian judiciary.

CSM critică referendumul lui Nicușor Dan
Sursa foto: ziare.com

Controverse în justiție

Critică referendumul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a criticat dur declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, catalogându-le drept „absolut inacceptabile în orice stat democratic”. Potrivit lui Ene, nu există niciun temei legal care să permită președintelui organizarea unui „referendum în cadrul corpului magistraților” pentru revocarea membrilor CSM. Într-o declarație recentă, Ene a subliniat că o astfel de acțiune ar încălca grav principiul separației puterilor în stat, comparând ipotetic situația cu un referendum organizat de Justiție pentru demiterea Președintelui sau dizolvarea Parlamentului.

Membrii CSM pot fi revocați doar prin decizia Adunărilor Generale ale judecătorilor, a explicat Ene, subliniind că orice inițiativă individuală, chiar din partea Președintelui țării, nu are nicio competență în acest sens. Această poziție este susținută și de alți experți în drept, care consideră că astfel de demersuri pot afecta grav încrederea în sistemul judiciar.

„Așadar, pe când un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Președintele României se mai bucură de susținerea poporului?”, a întrebat Ene, evidențiind riscurile asociate cu un astfel de plebiscit. „Asemenea declarații și demersuri sunt absolut inacceptabile în orice stat democratic. Dacă vrem ca România să rămână un stat de drept și membru al UE, trebuie să ne menținem respectul pentru independența Justiției și separația puterilor în stat”, a concluzionat judecătorul.

Reacțiile din partea comunității judiciare au fost variate. Avocații Toni Neacșu și Silvia Uscov au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la inițiativa lui Nicușor Dan, considerând că declarațiile sale reflectă mai degrabă derapaje publice decât o soluție viabilă pentru problemele din Justiție. Neacșu a afirmat că, deși este important să se discute despre transparență și responsabilitate în Justiție, metoda propusă de Dan nu este cea corectă.

Pe de altă parte, susținătorii președintelui Dan, inclusiv jurnalistul CTP, au apreciat inițiativa ca fiind un pas necesar pentru a „lua pulsul” magistraților din România. CTP a declarat că întâlnirea publică programată cu judecătorii este un semn pozitiv, chiar dacă numărul de participanți este limitat. Cu toate acestea, el a ridicat întrebări cu privire la eficiența acestei acțiuni și la modalitatea în care propunerile lui Dan ar putea fi implementate în mod procedural.

Referendumul propus de Nicușor Dan, care vizează să afle dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup restrâns din interiorul sistemului judiciar, va avea loc în ianuarie 2026. Dan a subliniat că, în funcție de rezultatul referendumului, va decide următorii pași privind reformele legislative necesare în Justiție. El a menționat că, dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, va continua discuțiile legislative, dar în caz contrar, va solicita demisia Consiliului.

Această situație a creat un climat de incertitudine în rândul magistraților, mulți dintre ei fiind îngrijorați de posibilele repercusiuni ale referendumului. De asemenea, se ridică întrebări cu privire la impactul pe termen lung al acestui demers asupra independenței justiției în România.

În acest context, se va aștepta cu interes desfășurarea referendumului și reacțiile ulterioare din partea comunității judiciare și a opiniei publice.