Contestație privind reprezentarea politică
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a contestat la Curtea Constituțională a României, pe 22 decembrie 2025, numirile din conducerea Societății Române de Televiziune (SRTV) și a Societății Române de Radiodifuziune (SRR), invocând nerespectarea legislației în vigoare și a principiului reprezentativității politice. AUR susține că numirile nu reflectă ponderea reală a partidelor din Parlament, așa cum prevede Legea nr. 41/1994. "Este esențial ca fiecare partid să fie reprezentat proporțional în aceste consilii, iar actuala componență nu respectă acest principiu fundamental", a declarat un reprezentant al AUR pentru Agerpres.
Conform legislației, locurile din Consiliile de Administrație ale SRTV și SRR ar trebui să fie împărțite în funcție de numărul de parlamentari ai fiecărui partid. AUR, deși are o reprezentare mai mare în Parlament comparativ cu alte partide, a obținut doar un singur loc în conducerea acestor instituții. În contrast, Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) au primit un număr de locuri similar sau chiar mai mare, ceea ce a stârnit controverse și critici din partea Alianței.
Reprezentanții AUR afirmă că, în timpul procesului de selecție, mai multe propuneri ale partidelor au fost ignorate de comisiile parlamentare, iar rezultatul final nu reflectă realitatea politică din Legislativ. De asemenea, AUR subliniază că în trecut, Curtea Constituțională a declarat nelegale numirile care nu respectau principiul reprezentării corecte a partidelor, invocând precedentul stabilit prin Decizia nr. 28/2012.
"Decizia Parlamentului de a adopta Hotărârea nr. 45/2025 contravine nu doar dispozițiilor legale, dar și principiului statului de drept, afectând funcționarea corectă a instituțiilor publice", a adăugat sursa citată. AUR solicită acum Curții Constituționale să admită sesizarea și să declare neconstituțională hotărârea Parlamentului, restabilind astfel legalitatea și respectând configurația politică a acestuia.
Criticii susțin că aceste contestații sunt parte dintr-o strategie mai amplă de a submina încrederea în instituțiile media publice, care ar trebui să funcționeze independent. De asemenea, unii experți consideră că AUR ar trebui să se concentreze pe soluții constructive și nu pe blocaje legislative.
Pe de altă parte, reprezentanții PNL, USR și UDMR își apără poziția, afirmând că selecția membrilor Consiliilor de Administrație a fost realizată în conformitate cu toate reglementările legale și că AUR nu poate pretinde o reprezentare mai mare fără a respecta procedurile legislative stabilite. Aceștia au subliniat că alegerea membrilor acestor consilii este o chestiune complexă care implică negocieri politice delicate.
În concluzie, contestația AUR la Curtea Constituțională ridică întrebări importante despre reprezentarea politică în instituțiile media publice din România și despre respectarea legislației în vigoare. Rămâne de văzut ce decizie va lua Curtea și care vor fi implicațiile acesteia asupra funcționării SRTV și SRR.
Este o situație care ar putea afecta nu doar imaginea acestor instituții, ci și încrederea cetățenilor în democrația românească.