Președintele poate contesta legi
Președintele Nicușor Dan a salutat decizia Curții Constituționale a României (CCR) anunțată pe 20 decembrie 2025, prin care șeful statului își recâștigă dreptul de a sesiza CCR cu privire la o lege pentru orice motive, inclusiv de fond, chiar și după ce aceasta a fost reexaminată de Parlament. „Curtea Constituțională a decis recent o schimbare esențială: Președintele României își recâștigă dreptul de a sesiza CCR cu privire la o lege pentru orice motive, inclusiv de fond, chiar și după ce aceasta a fost reexaminată de Parlament. Aceasta este o revenire la practica constituțională de dinainte de 2018, care întărește rolul Președintelui ca garant al respectării Constituției”, a declarat Nicușor Dan la o conferință de presă organizată în această zi.
Decizia CCR vine ca urmare a unei sesizări făcute de Nicușor Dan, care a contestat o lege privind reorganizarea unor unități de cercetare. Conform președintelui, această clarificare a fost esențială pentru a restabili echilibrul între puterile statului și pentru a permite președintelui să acționeze ca un control suplimentar asupra legislativului. „Această revenire este crucială pentru democrația noastră”, a adăugat el.
De la sfârșitul anului 2018, Curtea Constituțională a adoptat o practică prin care limita dreptul președintelui de a sesiza CCR în privința legilor reexaminate de Parlament, permițându-i acestuia să conteste doar vicii de procedură și nu și conținutul actului normativ. Această decizie a fost criticată de mulți analiști și politicieni, care susțineau că restrângerea acestor atribuții afectează echilibrul puterilor în stat.
Expertul în drept constituțional, prof. univ. dr. Andrei Marga, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a comentat: „Decizia CCR reprezintă o normalizare a relațiilor între instituțiile statului și o reafirmare a rolului președintelui în apărarea constituției. Este un pas important pentru restaurarea ordinii constituționale”.
Pe de altă parte, critici ai deciziei CCR, cum ar fi senatorul USR, Radu Mihail, au declarat că „această măsură poate duce la o politizare excesivă a CCR, transformând-o într-un instrument al președintelui pentru a contesta legislația adoptată de Parlament”. Mihail a subliniat că este esențial ca CCR să rămână o instanță imparțială, care să nu fie influențată de jocurile politice.
În contextul european, România nu este singura țară care a avut astfel de dispute privind atribuțiile președintelui în raport cu legislația. De exemplu, în Franța, președintele are dreptul de a contesta legile, dar acest lucru este reglementat cu strictețe pentru a preveni abuzurile. În România, decizia CCR ar putea influența și alte state membre UE care se confruntă cu probleme similare de separație a puterilor.
În concluzie, decizia Curții Constituționale de astăzi reprezintă un moment semnificativ în politica românească, consolidând puterile președintelui și readucând în discuție raportul dintre instituții. Este de așteptat ca această schimbare să aibă repercusiuni asupra modului în care legile vor fi contestate în viitor, dar și asupra relației dintre puterea executivă și legislativă.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa cum va fi aplicată această decizie și dacă va conduce la o stabilitate mai mare în funcționarea instituțiilor statului.