Uniunea Europeană împrumută 90 miliarde Ucrainei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Liderii europeni au decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, fără a utiliza activele rusești înghețate. Trei state, Ungaria, Slovacia și Cehia, nu vor contribui la acest împrumut, ceea ce reprezintă o provocare pentru echilibrul financiar al Uniunii Europene. Acordul este esențial pentru susținerea Ucrainei în fața dificultăților economice generate de conflictul cu Rusia.

EN

Brief

European leaders have decided to grant Ukraine a €90 billion loan for 2026-2027, without using frozen Russian assets. Three countries—Hungary, Slovakia, and the Czech Republic—will not contribute to this loan, posing a challenge for the EU's financial balance. The agreement is crucial for supporting Ukraine amidst the economic difficulties caused by the conflict with Russia.

Uniunea Europeană împrumută 90 miliarde Ucrainei
Sursa foto: observatornews.ro

Decizie fără utilizarea activelor rusești

Liderii europeni, reuniţi la un summit la Bruxelles, au decis în cursul nopţii de joi spre vineri, pe 19 decembrie 2025, să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, drept sprijin pentru perioada 2026-2027, transmite Agerpres, citând AFP. "Avem un acord. Decizia de a acorda Ucrainei 90 de miliarde de euro ca sprijin pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată", a declarat pe X preşedintele Consiliului European, António Costa, care a condus lucrările acestui summit. Cancelarul german Friedrich Merz, susţinător ferm al utilizării activelor ruseşti, a transmis că Uniunea Europeană transmite astfel un "mesaj clar" preşedintelui rus Vladimir Putin.

Cele 27 de state membre trebuiau să găsească o soluţie durabilă pentru a finanţa Ucraina, care risca să rămână fără bani încă din primul trimestru al anului viitor. În octombrie, țările din UE s-au angajat să asigure, în următorii doi ani, cea mai mare parte a sprijinului financiar şi militar acordat Kievului, după decizia preşedintelui american Donald Trump de a întrerupe ajutorul SUA. Aceste nevoi de finanţare au fost estimate la 137 de miliarde de euro, iar UE s-a angajat să acopere două treimi, sau 90 de miliarde de euro. Restul banilor urmează să fie asigurați de ceilalţi aliaţi ai Ucrainei, precum Norvegia şi Canada.

Astfel s-a decis ca cele 27 de state membre ale UE să acorde Kievului un împrumut fără dobândă, finanţat din bugetul Uniunii Europene - o soluţie iniţial respinsă din cauza lipsei de consens. Președintele României, Nicușor Dan, a explicat după reuniunea Consiliului European că este vorba despre un împrumut pe care îl ia Uniunea pentru Ucraina, iar autorităţile de la Kiev îl vor rambursa când se va încheia războiul. Era necesar să existe unanimitate pentru această decizie în contextul în care este vorba despre un împrumut al UE, iar trei ţări - Ungaria, Slovacia şi Cehia - au exprimat rezerve privind contribuţia lor, a spus preşedintele.

"A fost o politică, o negociere cu aceste trei state care, aşa cum am spus, condiţia la care au ajuns în urma discuţiilor a fost ca în textul concluziilor să spună că nu contribuie în niciun fel la acest împrumut", a arătat Nicuşor Dan. În plus, președintele României a afirmat că, privind activele ruse îngheţate prin sancţiunile UE, "pentru o folosire directă, discuţiile sunt în curs, pe de altă parte ele sunt şi o armă în mâna Uniunii Europene în negocierile care au loc pe multiple planuri". Nicuşor Dan a adăugat că în discuţia din Consiliu privind Cadrul Financiar Multianual 2028 - 2034 a existat o formă mult mai flexibilă.

Acordul de împrumut este considerat o gură de aer vitală pentru economia ucrainene, care a fost grav afectată de conflictul cu Rusia. Cu toate acestea, absenţa unui acord referitor la utilizarea activelor ruseşti îngheţate reprezintă o înfrângere pentru cancelarul german Friedrich Merz și pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie Politico. Aceasta din urmă a fost un susținător fervent al utilizării acestor active ca sursă de finanțare pentru ajutorul acordat Ucrainei.

În timpul negocierilor, liderii europeni au fost nevoiți să elaboreze un plan de rezervă bazat pe datoria comună a UE, o soluție care a fost propusă de premierul belgian Bart De Wever. De Wever a fost un critic al inițiativei de a utiliza activele rusești, argumentând că aceasta ar putea avea consecințe negative pe termen lung. De asemenea, el a cerut garanții financiare suplimentare pentru a proteja Belgia în eventualitatea în care Kremlinul ar solicita despăgubiri.

Pe de altă parte, unii lideri europeni, cum ar fi președintele Franței, Emmanuel Macron, au subliniat că acordul actual reprezintă o soluție mai realistă și mai practică decât utilizarea activelor rusești. Într-o declarație, Macron a spus că, deși nu este perfect, acordul oferă o bază solidă pentru sprijinul financiar necesar Ucrainei.

În timp ce discuțiile continuau la nivel european, situația din Ucraina rămâne critică, iar președintele Zelenski a avertizat că fără acest sprijin, producția de drone ar putea fi afectată semnificativ. "Dacă Ucraina nu primește această finanțare, producția de drone va fi redusă de mai multe ori", a afirmat Zelenski. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că, dacă Rusia va continua să avanseze, cheltuielile de bază pentru apărare vor trebui să crească semnificativ.

În concluzie, acordul de împrumut de 90 de miliarde de euro reprezintă o măsură importantă pentru sprijinul Ucrainei în fața provocărilor financiare, dar rămâne de văzut cum va evolua situația în continuare, mai ales în contextul lipsei de consens cu privire la activele rusești.

În următoarele luni, Uniunea Europeană va trebui să găsească soluții durabile pentru a susține Ucraina, având în vedere riscurile iminente ale unei crize financiare.