Cazarea plătită de Parlament
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a recunoscut că încasează lunar două salarii, unul de 12.000 de lei din funcția de ministru și altul de 10.800 de lei din cea de parlamentar. Această declarație a fost făcută în cadrul emisiunii „România Politică”, difuzată pe Prima News, pe 19 decembrie 2025. Miruță a subliniat că legea permite cumularea celor două indemnizații. „Sigur, mă iau de la Parlament, că sunt şi membru al Parlamentului. Nu mă vait pentru asta, că m-a ajutat Dumnezeu şi am câştigat”, a afirmat el, confirmând astfel o practică legală pentru funcționarii publici în România.
Conform legislației române, cumulul indemnizațiilor pentru funcțiile de ministru și parlamentar este reglementat de Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care permite ocuparea simultană a acestor funcții. În plus, Radu Miruță a menționat că are dreptul la cazare atât din partea Parlamentului, cât și a Guvernului, dar a ales să beneficieze de o singură formă de cazare, considerând excesiv să folosească ambele opțiuni.
„Eu încasez 12.000 de lei de la minister și 10.800 de la Parlament, pentru că sunt și membru al Parlamentului. Nu încasez, că n-am vrut, ce mi s-a părut exagerat, am dreptul la cazare și de la Parlament și de la Guvern”, a declarat el. Miruță a mai precizat că Parlamentul este instituția care îi plătește cazarea și a explicat că mandatul său de parlamentar are o durată de patru ani, în timp ce mandatul de ministru poate fi mai scurt.
Referitor la locuința sa, ministrul a menționat că stă într-un apartament situat în zona Iuliu Maniu, sectorul 6, unde a locuit și anterior. El a respins acuzațiile de incompatibilitate care au apărut în spațiul public, susținând că acestea s-au bazat pe interpretări greșite și pe prezentarea incompletă a unor documente oficiale. Miruță a subliniat că niciodată nu s-a aflat în situație de incompatibilitate, nici ca expert tehnic judiciar, nici ca persoană fizică autorizată.
Ministrul a explicat că s-a retras din activitatea de expert tehnic judiciar din motive practice, nu din cauza unei incompatibilități, adăugând că legislația a permis cumulul dintre mandatul de deputat și activitatea de expert tehnic judiciar. Acest fapt a fost confirmat și de o adresă a Agenției Naționale de Integritate, care a clarificat situația sa profesională.
Criticii săi, inclusiv reprezentanți ai opoziției, consideră că această practică ar putea alimenta percepțiile negative asupra clasei politice din România, mai ales în contextul în care transparența și responsabilitatea sunt din ce în ce mai cerute de cetățeni. De asemenea, unii experți în domeniul politic afirmă că este esențial ca aleșii să fie conștienți de impactul public al astfel de declarații și să își asume responsabilitatea pentru modul în care sunt percepuți de opinia publică.
Pe de altă parte, susținătorii săi argumentează că Miruță respectă legislația în vigoare și că nu există nicio ilegalitate în ceea ce privește cumulul salariilor, subliniind faptul că aceasta este o practică întâlnită și în alte state membre ale Uniunii Europene. Aceștia menționează că astfel de acuzații pot afecta încrederea cetățenilor în instituțiile statului, ceea ce este contraproductiv.
În concluzie, declarațiile lui Radu Miruță subliniază o practică legală, dar controversată, care ridică întrebări despre etica și transparența în rândul funcționarilor publici. În contextul în care cetățenii devin din ce în ce mai critici la adresa clasei politice, este esențial ca liderii să comunice deschis despre veniturile și beneficiile de care dispun.
Următorii pași ar putea include o discuție mai amplă în Parlament asupra reglementărilor privind cumulul salariilor și posibile reforme legislative în acest sens.