Declarații după propunere
Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, a făcut declarații joi seară, 18 decembrie 2025, la Prima News, referitor la propunerea de a prelua portofoliul de ministru al Apărării. "A fost o propunere a colegilor mei din conducerea partidului, care mă onorează, considerând că pot să fac față provocărilor de acolo. Cred, în estimarea mea, că în cele șase luni la Ministerul Economiei am demonstrat că pot pune pe picioare o instituție care nu prea funcționa, că pot să elimin din nedreptăți, e un aspect care generează foarte multe probleme", a declarat Miruță, subliniind importanța experienței sale anterioare pentru noua funcție.
Referitor la lipsa studiilor formale în domeniul Apărării, Miruță a menționat: "Studiile pe care le am, acelea de inginerie software în telecomunicații, încadrează un profil tehnic de care, parțial, apreciez că este nevoie și în ceea ce trebuie să fie gestionat la MApN. Există un război hibrid, care nu se suprapune cu nimic mai bine decât cu partea de telecomunicații, de inteligență artificială". Aceste declarații vin într-un context internațional complex, unde securitatea națională este tot mai mult influențată de avansurile tehnologice.
Miruță a continuat prin a discuta despre dezbaterea privind necesitatea de a avea un civil sau un militar la conducerea Ministerului Apărării: "Mai mult decât atât, este dezbaterea asta dacă la Apărare trebuie să fie un militar sau un civil, care să compenseze puțin structura asta militară din perspectiva controlului politic. Pe același principiu, SRI este controlată civil, în mod teoretic. Militarii își fac bine treaba, însă trebuie, din punctul meu de vedere, să existe și o răspundere politică asupra a ceea ce se întâmplă cu sumele de bani gestionate de MApN, într-o țară membră NATO, la graniță cu o altă țară aflată în război", a mai spus el.
În răspuns la întrebările jurnaliștilor despre lipsa unei forme academice specifice în domeniul militar, Miruță a reiterat: "Uitați-vă la studiile miniștrilor Apărării de prin '90 încoace și uitați-vă și la studiile mele și fiecare poate să facă o comparație. Cred că am arătat că pot să pun pe picioare o instituție care nu prea funcționa". Această afirmație poate genera discuții în rândul specialiștilor din domeniul apărării și al securității naționale, care ar putea considera că formarea academică este un criteriu esențial pentru ocuparea unei astfel de funcții.
Pe lângă aceste discuții, este important de menționat că Ministerul Apărării Naționale (MApN) are un rol crucial în asigurarea securității naționale și că, în contextul actual geopolitic, este esențial ca deciziile strategice să fie luate cu responsabilitate și expertiză. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, cheltuielile pentru apărare în România au crescut cu 20% față de anul precedent, reflectând o tendință generală de întărire a capacităților militare în fața amenințărilor externe.
Criticii ar putea argumenta că numirea unui civil în fruntea MApN ar putea diminua eficiența operațională a instituției, având în vedere natura specifică a activităților militare. Totuși, susținătorii acestei idei pot considera că o abordare civilă ar putea aduce o nouă perspectivă asupra gestionării resurselor și a politicilor de apărare, mai ales într-un context de război hibrid. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce impact va avea asupra securității naționale.
În concluzie, propunerea lui Radu Miruță de a prelua conducerea Ministerului Apărării va deschide o serie de dezbateri privind competențele necesare pentru ocuparea acestei funcții, în special în contextul amenințărilor actuale. Este esențial ca deciziile luate în acest domeniu să fie bine fundamentate, având în vedere provocările cu care se confruntă România ca stat membru NATO.
Următorii pași vor implica evaluarea expertizei lui Miruță și modul în care aceasta se va traduce în politici concrete de apărare.