Declarații la Consiliul European
Nicușor Dan, primarul Capitalei, a abordat recent tema prescripției în cazul faptelor de corupție, subliniind dificultățile sistemului judiciar românesc. Aceste declarații au fost făcute în contextul participării sale la Consiliul European de la Bruxelles, pe 17 decembrie 2025. "Întrebarea fundamentală, în opinia mea, este următoarea: în momentul acesta, pentru fapte mari de corupție, atât din codul penal, cât și din acea lege specială a DNA-ului, termenul de prescripție ajunge undeva la 15 ani", a declarat Dan. El a accentuat că problema nu este doar a termenului de prescripție, ci eficiența sistemului judiciar în soluționarea acestor cazuri.
Premierul Ilie Bolojan, în cadrul emisiunii Audiență Națională de la Digi FM, a declarat că faptele de corupție gravă nu ar trebui să se prescrie. "Fără să fiu un specialist în materie juridică, consider că cel puțin în fapte de corupție gravă nu ar trebui să existe prescripția", a spus Bolojan. Aceste opinii reflectă o preocupare mai largă în societatea românească cu privire la modul în care se gestionează corupția la nivel înalt.
Potrivit unui raport al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2024, rata de soluționare a cazurilor de corupție a fost de aproximativ 40%, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența sistemului judiciar și la timpul necesar pentru a ajunge la o sentință definitivă. În contrast, în Uniunea Europeană, perioada medie de soluționare a cazurilor de corupție este semnificativ mai scurtă, ceea ce sugerează că România se confruntă cu probleme structurale în justiție.
Experții în drept penal, precum profesorul Cristian Pîrvu de la Universitatea din București, consideră că reformele legislative sunt esențiale pentru a îmbunătăți această situație. "Este necesar să ne adaptăm legislația astfel încât să răspundem rapid și eficient la faptele de corupție. Un sistem care permite prescrierea după 15 ani este inacceptabil", afirmă Pîrvu.
Analizând impactul local, Bucureștiul, ca și capitală, este un exemplu semnificativ în ceea ce privește corupția. De exemplu, în 2023, au existat numeroase investigații în legătură cu contractele publice și abuzurile de putere, dar multe dintre aceste cazuri au fost clasate sau au rămas nerezolvate pentru perioade îndelungate.
Criticii, inclusiv organizații non-guvernamentale, subliniază că lipsa de transparență și corupția endemică afectează nu doar reputația României, ci și dezvoltarea economică a țării. Conform unui studiu realizat de Transparency International în 2024, România se află pe locul 69 din 180 de țări în ceea ce privește percepția corupției, ceea ce evidențiază necesitatea unor măsuri mai stricte.
În concluzie, discuțiile recente despre prescripția corupției aduc în prim-plan o problemă structurală a justiției românești. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste provocări prin reforme legislative și prin îmbunătățirea capacității instituțiilor aflate în lupta împotriva corupției. Nicușor Dan și Ilie Bolojan subliniază că soluționarea acestor cazuri în termene rezonabile este crucială pentru restabilirea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.
Următorii pași ar trebui să includă consultări publice și asumarea unor angajamente ferme din partea guvernului pentru a elimina corupția din România.