Declarații la Bruxelles
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi, înaintea participării la Consiliul European de la Bruxelles, că problema majoră în combaterea corupției nu este termenul de prescripție, ci durata excesivă a soluționării dosarelor penale. Întrebat dacă împărtășește opinia premierului Ilie Bolojan, potrivit căreia faptele grave de corupție nu ar trebui să se prescrie, Nicușor Dan a subliniat că, în prezent, termenul de prescripție pentru marile fapte de corupție ajunge la aproximativ 15 ani și că adevărata întrebare este de ce statul român nu reușește să finalizeze astfel de dosare într-un interval rezonabil de timp. „Întrebarea fundamentală, în opinia mea, este următoarea: în momentul acesta, pentru fapte mari de corupție, atât din codul penal, cât și din acea lege specială a DNA-ului, termenul de prescripție ajunge undeva la 15 ani. Eu cred că problema fundamentală este de ce noi nu reușim în 15 ani să rezolvăm o faptă de corupție. Adică ar trebui în 2-3 ani persoanei care este vizată de un astfel de dosar să i se termine și cercetarea, și judecarea, ca să aibă o soluție. Asta e problema fundamentală”, a declarat Nicușor Dan.
Declarațiile vin în contextul în care premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri, la o emisiune radio, că în cazul faptelor de corupție gravă nu ar trebui să existe prescripția. „Fără să fiu un specialist în materie juridică, pentru că nu asta este specialitatea mea, consider că cel puțin în fapte de corupție gravă nu ar trebui să existe prescripția. Deci nu ar trebui să existe în faptele de corupție gravă”, a spus Bolojan.
Tot înaintea summitului european, președintele Nicușor Dan a fost întrebat și dacă îi consideră avertizori de integritate pe magistrații care au vorbit public despre problemele din justiție, în contextul legislației europene care protejează astfel de persoane. Șeful statului a răspuns afirmativ, menționând însă că metodele de intimidare a magistraților pot fi uneori subtile. „Orice voce din spațiul public care spune lucruri esențiale trebuie protejată. Numai că ceea ce s-a spus în spaţiul public, s-a spus că metodele de, să spunem, intimidare a acestor magistraţi sunt mult mai subtile decât nişte chestiuni foarte directe de intimidare şi atunci evident că orice voce din spaţiul public care spune lucruri esenţiale trebuie protejată. Am făcut nuanţa asta, că modul în care pot fi luate măsuri împotriva lor sunt mai subtile şi suntem atenţi la toate”, a afirmat Nicușor Dan.
Preşedintele Nicuşor Dan se află până vineri la Bruxelles, unde va participa la Summitul UE-Balcanii de Vest şi la Consiliul European, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că în ceea ce privește marea corupție există o „problemă fundamentală”. Întrebat de un reporter Antena 3 dacă ar trebui anulată prescripția pentru faptele grave de corupție, așa cum a declarat premierul Ilie Bolojan miercuri, Nicușor Dan a spus că aceasta „este o discuție pe care să o avem în spațiul public”. „În momentul acesta, întrebarea fundamentală este, pentru fapte mari de corupție din Codul Penal și acea lege specială a DNA – termenul de prescripție care ajunge la 15 ani. Eu cred că problema fundamentală este de ce nu reușim în 15 ani să rezolvăm o faptă de corupție. Ar trebui ca în 2 – 3 ani, față de persoana vizată de un astfel de dosar să se termine și cercetarea și judecarea, ca să aibă o soluție. Asta e problema”, a spus șeful statului, înaintea summitului de la Bruxelles.
Cu o zi înainte, Ilie Bolojan a vorbit la DigiFM despre sistemul de justiție din România. El a spus că „nu putem nega că prescripția unor fapte generează în mod cert o nemulțumire din partea cetățenilor”. Premierul a fost întrebat dacă este de acord cu existența prescripției în dosarele de corupție. „Fără să fiu un specialist în materie juridică, consider că cel puțin în fapte de corupție grave nu ar trebui să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult timp, că o sentință, indiferent de sentință, se dă la o distanță foarte mare de data la care s-a întâmplat o faptă, nu are niciun rol din punct de vedere social, pentru că cu cât o sentință se dă mai aproape de data la care s-a întâmplat, rolul ei de educație, de a nu face un lucru, memoria socială reține legătura… În momentul în care trec cinci ani de zile, șapte ani de zile, vă dați seama că oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință”, a răspuns Bolojan.
Subiectul sistemului de justiție din România a fost intens dezbătut în societate în urma documentarului Recorder despre starea justiției din țara noastră, publicat pe 9 decembrie.