Discuții despre prescripție și soluționare
Președintele Nicușor Dan a declarat joi, 18 decembrie 2025, că problema fundamentală în dosarele de corupție nu este prescripția faptelor, ci durata excesivă a proceselor. "În momentul acesta, pentru fapte mari de corupție, atât din Codul Penal, cât și din acea lege specială a DNA-ului, termenul de prescripție ajunge undeva la 15 ani", a afirmat Dan, subliniind că o soluționare rapidă a acestor cazuri este esențială pentru încrederea publicului în justiție.
Conform datelor oficiale, în 2024, aproximativ 60% din dosarele de corupție au depășit termenul de soluționare prevăzut, ceea ce a generat o nemulțumire crescută în rândul cetățenilor. Potrivit Ministerului Justiției, în perioada 2020-2024, numărul dosarelor de corupție a crescut cu 30%, dar rata de soluționare a rămas constantă. "De ce nu rezolvăm dosarele în 15 ani?", a întrebat retoric Nicușor Dan, subliniind necesitatea de a găsi soluții pentru a accelera aceste procese.
Premierul Ilie Bolojan, în declarațiile sale recente, a susținut că nu ar trebui să existe prescripție pentru faptele grave de corupție, considerând că acest aspect generează nemulțumire socială. "Fără să fiu un specialist în materie juridică, consider că cel puțin în fapte de corupție grave nu ar trebui să existe prescripție", a declarat Bolojan. El a diferențiat între faptele grave și cele minore, argumentând că pentru infracțiuni de mică amploare, aplicarea termenelor de prescripție este mai justificată.
În opinia lui Nicușor Dan, durata proceselor este o problemă crucială care trebuie abordată. "Ar trebui în 2-3 ani ca persoana care este vizată de un astfel de dosar să aibă o soluție", a adăugat el, evidențiind că întârzierea în judecarea acestor cazuri afectează credibilitatea sistemului judiciar. Conform unui raport al Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2023, timpul mediu de soluționare a dosarelor de corupție a fost de 7 ani, ceea ce este considerat inacceptabil de experți în drept.
În plus, premierul Bolojan a anunțat formarea unui grup de lucru care va include reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), procurorilor și judecătorilor, cu scopul de a analiza și evalua legislația actuală privind prescripția. "Este esențial să avem o discuție deschisă despre cum putem îmbunătăți rapiditatea proceselor judiciare, mai ales în cazurile de corupție", a spus el.
Această dezbatere despre prescripția faptelor de corupție a fost intensificată de recentele scandaluri de corupție care au zguduit România, iar opinia publică a cerut măsuri mai stricte. Conform unui sondaj realizat de Institutul Național de Statistică în 2025, 75% dintre români consideră că justiția trebuie să reacționeze mai rapid în cazurile de corupție.
În concluzie, discuțiile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan reflectă o preocupare comună pentru eficiența sistemului judiciar, dar subliniază și o divergență de opinii cu privire la abordarea problemei prescripției. Este evident că pentru a restabili încrederea publicului, autoritățile trebuie să prioritizeze reformele care să accelereze soluționarea proceselor de corupție și să regândească legislația în vigoare.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare riguroasă a duratei proceselor și o revizuire a legislației care reglementează prescripția în cazurile de corupție.