Cât pierd, de fapt, parlamentarii după tăierea de 10%

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Coaliția de guvernare a decis reducerea cu 10% a sumelor forfetare pentru parlamentari, ceea ce se traduce printr-o diminuare de aproximativ 3.500 de lei lunar. Chiar și după această tăiere, bugetul lunar dedicat cheltuielilor parlamentare va rămâne semnificativ mai mare decât în anii anteriori, ceea ce stârnește critici cu privire la gestionarea resurselor publice.

EN

Brief

The government coalition has decided to reduce the flat amounts for parliamentarians by 10%, translating to a decrease of approximately 3,500 lei per month. Even after this cut, the monthly budget for parliamentary expenses will remain significantly higher than in previous years, raising concerns about public resource management.

Cât pierd, de fapt, parlamentarii după tăierea de 10%
Sursa foto: digi24.ro

Impactul reducerii sumelor forfetare

Cât pierd, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Coaliția de guvernare a hotărât recent să reducă cu 10% sumele forfetare acordate parlamentarilor, adică fondurile destinate cheltuielilor pentru funcționarea cabinetelor parlamentare și plata personalului. Conform Digi24, această reducere înseamnă aproximativ 3.500 de lei mai puțin în fiecare lună, însă nivelul rămâne semnificativ peste cel din 2023, când senatorii și deputații au decis să își majoreze singuri aceste sume cu 7.500 de lei. "Decizia de a reduce sumele forfetare este un gest simbolic, dar impactul real asupra veniturilor parlamentarilor este limitat", a declarat expertul în politici publice, Dr. Andrei Mărginean, de la Institutul de Politici Publice.

În prezent, suma forfetară alocată fiecărui parlamentar este de aproximativ 35.500 de lei pe lună, echivalentul a circa 7.000 de euro. Acești bani nu fac parte din indemnizația de parlamentar, ci reprezintă un buget separat, destinat funcționării cabinetelor parlamentare din teritoriu. Din acest fond se plătesc cheltuieli administrative, chirii, utilități și salariile angajaților care lucrează pentru aleși. De exemplu, în județul Cluj, senatorii și deputații au birouri unde își desfășoară activitatea, iar aceste cheltuieli sunt acoperite din suma forfetară.

Chiar și după aplicarea tăierii, parlamentarii vor dispune de un buget de aproape 32.000 de lei lunar, adică peste 6.000 de euro pentru cheltuielile aferente cabinetelor lor. Aceasta înseamnă că, în ciuda reducerii, parlamentarii vor avea în continuare resurse financiare considerabile pentru a-și desfășura activitatea. Potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor, suma forfetară a crescut semnificativ în ultimii ani, ceea ce a generat critici din partea opiniei publice.

La începutul anului 2023, aleșii au votat majorarea sumelor forfetare cu 7.500 de lei, de la 28.000 de lei la 35.500 de lei lunar. Criticii acestei decizii susțin că, în contextul crizei economice, o astfel de majorare este inacceptabilă. Dr. Elena Radu, expert în administrație publică, a afirmat că "această majorare a fost o decizie care nu reflectă realitățile economice din România".

Indemnizația de bază a unui parlamentar este de aproximativ 11.000 de lei net, dar această sumă poate crește în funcție de funcțiile deținute, cum ar fi membru sau președinte de comisie, chestor sau lider de grup. În plus, parlamentarii beneficiază de decontarea cheltuielilor de cazare în București pentru perioada în care participă la activitățile parlamentare, ceea ce adaugă un alt strat la compensațiile lor financiare. Această situație a creat un sentiment de nemulțumire în rândul cetățenilor, mai ales în contextul dificultăților economice.

În concluzie, reducerea cu 10% a sumelor forfetare, deși prezentată ca o măsură de austeritate, nu va afecta semnificativ veniturile parlamentarilor, care rămân cu bugete semnificative comparativ cu anii anteriori. În acest context, va fi important ca Guvernul să comunice mai clar despre motivele acestor ajustări și impactul lor real asupra bugetului de stat.

Următoarele măsuri ce vor fi luate de Coaliție în această direcție vor fi monitorizate cu atenție de către opinia publică și experții în domeniu.