Rețeaua de crime organizate
Acte românești reprezintă subiectul principal al acestui articol. Procurorii Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au declanșat, joi, 18 decembrie 2025, o amplă operațiune judiciară, efectuând 37 de percheziții domiciliare în două dosare penale care vizează obținerea sau redobândirea cetățeniei române prin utilizarea unor documente oficiale falsificate. „Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală au efectuat în cursul zilei de astăzi 37 de percheziţii domiciliare în două cauze vizând infracţiuni grave, inclusiv constituirea unui grup infracțional organizat”, a transmis Parchetul ICCJ. Ancheta include infracțiuni precum fals material și intelectual în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, precum și acces ilegal la sisteme informatice.
Potrivit anchetatorilor, rețeaua infracțională este formată din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea cu reședința în România, sprijiniți de avocați din Baroul București, notari publici și traducători. Numai în primele 11 luni ale anului 2025, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea rețelei investigate. Probele administrate sugerează că grupul a fost constituit în 2022 și avea acces la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova și Ucraina.
„Cererea de redobândire a cetățeniei române se poate face de către persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor, precum și de descendenții acestora”, subliniază procurorii, referindu-se la art. 11 din Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română. În acest context, a fost descoperită o rețea de falsificatori care au creat certificate de cetățenie utilizate de cetățeni ruși, cu sprijinul unor funcționari publici.
Ancheta a scos la iveală că unii solicitanți nu figurau legal pe teritoriul României, utilizând ștampile contrafăcute care atestau intrări fictive. Procurorii au identificat până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Primăria Sector 6, iar în urma acestora, solicitanții au obținut acte de identitate românești, inclusiv pașapoarte.
De asemenea, anchetatorii au atras atenția asupra managementului defectuos și a lipsei de pregătire profesională a unor funcționari publici, care au facilitat activitatea grupului. „Acest colaps a permis identificarea și exploatarea unor vulnerabilități legislative și organizaționale”, afirmă procurorii. Se estimează că, din cauza duratei mari a procedurii legale de obținere a cetățeniei, care poate dura peste doi ani, a fost creată o rețea paralelă de falsificare a documentelor.
Pe lângă cele 89 de certificate false, ancheta a relevat și faptul că mai mulți funcționari din cadrul Primăriei Sector 6 au atestat în mod fals identitatea solicitanților, facilitând astfel obținerea actelor. „În cazul a trei funcționare din cadrul Serviciului Stare Civilă, au fost emise acte de naștere fără existența la dosar a certificatului de cetățenie”, arată Parchetul.
Investigația a dus la continuarea urmăririi penale față de opt membri ai grupului infracțional, inclusiv cinci avocați și 14 funcționari publici. Potrivit Parchetului, operațiunea de astăzi subliniază determinarea autorităților de a combate corupția și crimele organizate în domeniul emiterii actelor de identitate.
Această situație ridică semne de întrebare asupra eficienței sistemului românesc de verificare a identității și a procesului de acordare a cetățeniei, evidențiind nevoia de reformă și strictețe în gestionarea acestor proceduri legale.
Pe de altă parte, este esențial ca autoritățile să colaboreze cu instituțiile internaționale pentru a preveni astfel de activități ilegale în viitor.