Monument preistoric unic
Arheologii din estul Franței au descoperit un monument preistoric rar, diferit de orice a fost documentat anterior în Europa, relatează Popular Mechanics. Această descoperire acoperă mai multe epoci și ar putea modifica semnificativ interpretările actuale privind ritualurile, practicile funerare și utilizarea teritoriului în societățile antice. Potrivit Institutului Național Francez pentru Cercetări Arheologice Preventive (Inrap), săpăturile efectuate în apropierea localității Marliens, lângă Dijon, au scos la iveală un monument neolitic format din trei incinte interconectate, o configurație pe care cercetătorii o descriu drept fără precedent.
Structura centrală este o incintă circulară cu un diametru de aproximativ 11 metri, flancată de două forme mai mici atașate la nord și la sud. Straturi de pietriș sugerează existența unor garduri, indicând o amenajare deliberată și o utilizare pe termen lung. Această structură ar putea oferi o nouă perspectivă asupra modului în care comunitățile antice își organizau spațiul și ritualurile.
Artefactele recuperate din șanțurile incintelor includ vârfuri de săgeți din silex, brățări pentru arcași, un instrument pentru aprinderea focului și un pumnal din aliaj de cupru. Aceste obiecte sunt compatibile cu cultura materială neolitică și ar putea data din perioada cuprinsă între 10.000 î.e.n. și 2.200 î.e.n. O brățară cu urme de oxid de fier și pirită sugerează practici de aprindere a focului, adesea asociate cu ritualuri funerare. Totuși, cercetătorii avertizează că sunt necesare analize suplimentare înainte de a confirma utilizarea funerară a monumentului.
Dincolo de monumentul central, arheologii au identificat alte cinci incinte circulare datate între 1500 și 1300 î.e.n. Urme de incinerări și obiecte funerare, inclusiv mărgele de chihlimbar și ace metalice, indică activități funerare din Epoca Bronzului. În apropiere a fost descoperită și o zonă de înmormântare din Prima Epocă a Fierului, cu urne și ornamente, alături de puțuri din Epoca Bronzului Timpuriu.
Analiza solului din aceste puțuri ar putea ajuta la reconstituirea mediului natural al văii în perioadele antice. Cercetătorii afirmă că datarea cu radiocarbon, analizele materialelor și studiile de mediu aflate în desfășurare ar putea clarifica modul în care acest teritoriu a evoluat de-a lungul mileniilor.
Astfel, această descoperire nu doar că îmbogățește cunoștințele despre trecutul de pe acest teritoriu, dar și despre interacțiunile culturale și sociale dintre diversele grupuri umane din epocile preistorice.