Măsuri de redresare fiscală
Legea prin care cresc taxele locale, parte a unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 14 decembrie 2025. Guvernul României şi-a angajat răspunderea în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului pe 1 septembrie 2025, iar pe 9 septembrie acelaşi an, legea a fost transmisă preşedintelui pentru promulgare. După asumarea răspunderii, pe 8 septembrie, proiectul a fost contestat la Curtea Constituţională de către alianţa AUR. Curtea Constituţională a României a declarat ulterior că o prevedere referitoare la testarea funcţionarilor publici cu testul poligraf este parţial neconstituţională, conform Agerpres.
Legea a fost modificată în Parlament şi adoptată pe 18 noiembrie 2025, însă a fost contestată din nou la CCR. Pe 10 decembrie 2025, Curtea a respins sesizarea AUR, validând astfel procedura de reexaminare a legii în şedinţa comună a celor două Camere, conform deciziei CCR nr. 481/2025. Iniţial, discutarea proiectului fusese stabilită pentru 21 ianuarie 2026, dar Guvernul a solicitat preschimbarea termenului.
Actul normativ reglementează un pachet de măsuri pentru redresarea şi eficientizarea resurselor publice, având ca obiectiv principal reforma sistemului fiscal. Acesta include modificări în domeniul impozitelor locale, precum şi reorganizarea facilităţilor fiscale care nu mai sunt justificate în contextul unui deficit bugetar excesiv. Conform Ministerului Finanțelor, această reformă este esenţială pentru a asigura un tratament egal şi transparent pentru toţi contribuabilii.
De asemenea, legea prevede o serie de măsuri menite să optimizeze colectarea veniturilor fiscale. Printre acestea se numără: reorganizarea sistemului de impozitare local, introducerea unor noi reglementări pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate pentru serviciile publice. Un aspect semnificativ al acestei reforme vizează impozitele pe proprietate, care urmează să fie actualizate la valoarea de piață, începând din 2027, dar cu un mecanism tranzitoriu aplicabil din 2026.
Estimările arată că impozitul pe locuințe ar putea creşte cu până la 80%, având în vedere că valorile impozabile datează din 2015. De exemplu, pentru un apartament cu trei camere din București, impozitul ar putea crește de la 198 lei la 355 lei începând din 2026. Această majorare este determinată de necesitatea actualizării valorilor impozabile, care nu mai reflectă realitatea pieței imobiliare, conform Institutului Național de Statistică (INS).
Totodată, legea introduce un nou mecanism de impozitare pentru autoturisme, bazat pe principiul „poluatorul plătește”. Impozitul va fi stabilit în funcţie de capacitatea cilindrică şi norma de poluare a vehiculului. Astfel, impozitele vor varia în funcţie de normele de poluare, având în vedere că autorităţile au introdus opt categorii de normare, de la non-euro până la Euro 6. De asemenea, comercianții vor fi obligați să accepte plăți cu cardul, fără a mai exista un prag minim de încasări în numerar.
Legea vine într-un context în care digitalizarea sistemului financiar este tot mai necesară, iar măsurile propuse au rolul de a extinde accesul la plățile electronice. De asemenea, o nouă taxă de 25 de lei va fi aplicată pentru fiecare colet cu valoare sub 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene, afectând în special consumatorii care achiziționează bunuri online din țări precum China sau Turcia.
Această reformă fiscală va avea un impact semnificativ asupra bugetului local, dar şi asupra contribuabililor, fiind esenţial ca autorităţile să asigure transparenţa în aplicarea acestor măsuri.
În concluzie, este de aşteptat ca această lege să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2026, modificând astfel semnificativ peisajul fiscal din România.