1,5% dintre tineri abandonează studiile
România se află printre statele cu cea mai mică rată a abandonului educațional din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 15 decembrie 2025. Datele pe anul 2024 arată că 1,5% dintre persoanele cu vârste între 15 și 34 de ani din România au abandonat educația sau formarea profesională cel puțin o dată în viață, mult sub media Uniunii Europene, care se situează la 14,2%. "Aceste statistici subliniază progresul României în domeniul educației, dar este important să continuăm să sprijinim tinerii în parcursul lor educațional", a declarat Ministrul Educației, Ligia Deca.
La nivel european, aproape unul din șapte tineri a renunțat, la un moment dat, la un program educațional sau de formare. Cele mai ridicate rate ale abandonului au fost înregistrate în Olanda (32,2%), Danemarca (27,1%), Luxemburg (24,8%) și Estonia (24,4%). La polul opus, alături de România, se află Grecia (2,2%) și Bulgaria (3,5%). Aceste date sugerează că România poate constitui un exemplu pozitiv în contextul educațional european.
Datele Eurostat nu intră în detalii privind cauzele specifice pentru fiecare stat, însă poziționarea României indică o rată extrem de redusă a abandonului raportat la alte țări din UE. Conform unui raport Eurostat, principalul motiv pentru care tinerii renunță la educație este faptul că programele urmate nu corespund așteptărilor sau sunt considerate prea dificile. Acest motiv a fost invocat de 42,6% dintre cei care au abandonat studiile. Alte cauze frecvente la nivelul Uniunii Europene includ motivele familiale sau personale (18,5%) și preferința pentru muncă (13,8%). Dificultățile financiare sunt menționate rar, doar 5,3% dintre respondenți indicând lipsa banilor drept principala cauză a abandonului educațional.
Datele Eurostat arată că motivele abandonului variază și în funcție de nivelul de educație. La nivel scăzut de educație, problemele legate de programul educativ reprezintă 28,7% dintre cazuri, procentul crescând la 35,9% la nivel mediu și ajungând la 50,2% în cazul studiilor superioare. Problemele de sănătate sau dizabilitățile sunt mai frecvent întâlnite în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de educație (11,1%), comparativ cu cele cu nivel mediu (9,8%) sau superior (5,6%). De asemenea, motivele familiale sau personale sunt mai prezente la nivelul scăzut de educație (24,6%) decât la nivelul mediu (21,8%) și superior (15%).
Cu o rată de doar 1,5%, România se situează semnificativ sub media europeană și se află printre țările cu cele mai puține cazuri raportate de abandon educațional în rândul tinerilor. Aceste statistici evidențiază importanța continuării investițiilor în educație și în sprijinul tinerilor, pentru a menține acest trend pozitiv. Este esențial ca autoritățile să identifice și să abordeze eventualele probleme care ar putea afecta rata de abandon în viitor, asigurându-se că tinerii beneficiază de resursele necesare pentru a finaliza studiile.
În concluzie, succesul României în reducerea ratei abandonului educațional este un pas important, dar trebuie să fie susținut de politici eficiente și sprijin continuu pentru tineri.
În următoarele luni, Ministerul Educației intenționează să implementeze programe suplimentare pentru a sprijini elevii și studenții în parcursul lor educațional, având ca scop menținerea acestei tendințe pozitive pe termen lung.