Estimări bugetare UDMR
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni seară, la Digi 24, că guvernul a făcut paşi importanţi pentru echilibrarea bugetului şi reducerea deficitului bugetar, care la finalul anului 2025 va fi de 8,4%, așa cum s-a stabilit cu Comisia Europeană. Liderul UDMR a subliniat că reformele esenţiale nu au fost încă implementate, dar previziunea sa este optimistă în ceea ce priveşte scăderea inflației începând din primele luni ale anului viitor. „Din punctul meu de vedere, am făcut câţiva paşi mici în direcţia bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme. Singurele încercări de reforme sunt în zona de pensii speciale la magistraţi. Să vedem ce spune Curtea Constituţională pe 28 decembrie”, a afirmat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor a explicat că reducerea deficitului bugetar a fost posibilă printr-o serie de măsuri, inclusiv prin tăierea cheltuielilor în Educaţie şi prin creşterea impozitelor, precum TVA-ul şi accizele la combustibili. „Deci (...) am redus deficitul bugetar, am prioritizat investiţiile, ceea ce este bine şi vom încheia anul cu 8,4%, ţinta stabilită cu Comisia (Europeană - n.r.). Mai puţin nu puteam să facem, că e aproape imposibil în condiţiile date”, a declarat liderul UDMR.
Potrivit acestuia, măsurile de corecție au fost implementate după alegerile prezidențiale din mai 2025, iar estimările arată că anul viitor deficitul bugetar ar putea scădea la 6,5 - 6,6%. „Avem anul viitor, într-adevăr, o problemă, o problemă în sensul că trebuie să plătim dobânzile la acele împrumuturi care au fost luate pe termen scurt şi cu dobândă mare în 2023 şi mai ales în 2024. Asta înseamnă în jur de 12 miliarde de euro. Cam 3% sau aproape 3% din acest deficit se află acolo”, a explicat acesta.
Pe de altă parte, Kelemen Hunor a subliniat importanța absorbției fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar putea contribui la echilibrarea bugetului public. „Într-adevăr, e o perioadă foarte grea pentru fiecare om. Asta nu trebuie să negăm, fiindcă inflaţia a fost relativ mare şi a rămas relativ mare până în decembrie. Eu cred că, totuşi, din ianuarie-februarie vom avea o scădere a inflaţiei şi trebuie să gestionăm foarte responsabil bugetul”, a adăugat liderul UDMR.
În contextul politic actual, declarațiile lui Kelemen Hunor vin într-o perioadă de incertitudine economică, iar reacțiile din partea opoziției nu au întârziat să apară. Critici din partea unor analiști economici sugerează că măsurile actuale nu sunt suficiente pentru a stimula o adevărată relansare economică. Conform unui raport al Băncii Naționale a României, inflația a depășit 10% în prima parte a anului 2025, ceea ce a generat o scădere a puterii de cumpărare a populației.
Pe de altă parte, experți economici din cadrul Institutului Național de Statistică subliniază necesitatea unor reforme structurale pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a economiei. Potrivit acestora, simpla reducere a deficitului bugetar nu va rezolva problemele fundamentale ale economiei românești. „Reformele trebuie să vină însoțite de o viziune pe termen lung, care să includă și educația, sănătatea și infrastructura”, a declarat un specialist în politici economice.
În concluzie, deși Kelemen Hunor prezintă un scenariu optimist pentru începutul anului 2026, provocările economice rămân semnificative. O reducere a inflației ar putea oferi un pic de oxigen bugetului, dar este esențial ca guvernul să continue să implementeze reforme structurale pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă. În acest context, absorbția fondurilor europene va fi un factor cheie în echilibrarea finanțelor publice și în sprijinirea economiei românești.
Este de așteptat ca în următoarele luni să se discute intens despre măsurile economice și reformele necesare, iar Kelemen Hunor va trebui să răspundă și la criticile venite din partea opoziției și a experților.
Un dialog deschis și transparent va fi esențial pentru a restabili încrederea cetățenilor în capacitatea guvernului de a gestiona situația economică.