Impactul schimbărilor climatice
Aproximativ 97% din ghețarii din Alpi vor dispărea în următorii 75 de ani, dacă temperatura medie globală a Pământului ar fi cu 2,7 grade Celsius mai mare decât era înainte de Revoluția Industrială, arată un studiu publicat luni al Universității ETH Zurich din Elveția, citat de Politico. Planurile actuale de combatere a încălzirii globale vor salva doar 3% dintre ghețarii alpini ai Europei de la dispariție în acest secol. Majoritatea ghețarilor se vor topi de tot în următoarele două decenii. „Alpii, așa cum îi cunoaștem astăzi, se vor schimba complet până la sfârșitul secolului. Peisajul va fi complet diferit. Multe stațiuni de schi nu vor mai avea acces la ghețari, iar cei care vor rămâne sunt atât de înalți și atât de abrupți încât nu vor mai fi accesibili”, a declarat pentru Politico autorul principal al studiului, Lander Van Tricht.
Studiul este primul care calculează numărul de ghețari rămași până în anul 2100 în diferite scenarii de încălzire globală. Studiile anterioare s-au concentrat pe dimensiunea lor sau masa de gheață, factori care determină creșterea nivelului mării și lipsa de apă – pentru că ghețarii conțin 70% din apa dulce a lumii. Cercetătorii speră că rezultatele lor – inclusiv o bază de date care arată rata estimată de supraviețuire pentru fiecare dintre cei 211.000 de ghețari ai lumii – vor ajuta la evaluarea impactului climatic asupra economiilor locale și ecosistemelor.
Topirea ghețarilor din Alpi în proporție de 97% se va putea întâmpla dacă încălzirea globală ajunge la 2,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Asta înseamnă că doar 110 dintre cei aproximativ 3.200 de ghețari ai Europei Centrale ar putea rezista până în secolul următor. Dacă s-a reuși limitarea încălzirii globale la maxim 2 grade Celsius, în conformitate cu Acordul de la Paris, Alpii ar pierde între 87% și 92% dintre ghețari. Cealaltă zonă montană a regiunii, Pirineii din Peninsula Iberică, este pe cale să își piardă cei 15 ghețari rămași până la mijlocul anilor 2030.
În toate scenariile însă, majoritatea ghețarilor din Europa Centrală se vor topi în următoarele două decenii. Oamenii de știință scriu că, pentru această regiune, „vârful extincției” – anul în care se așteaptă să dispară cei mai mulți ghețari – este „estimat să aibă loc la scurt timp după 2025”. Acest lucru subliniază urgența acțiunii în combaterea schimbărilor climatice și necesitatea de a implementa politici mai eficiente pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră.
Impactul dispariției ghețarilor va fi resimțit nu doar din punct de vedere estetic, ci și economic, afectând turismul și resursele de apă pentru comunitățile locale. De exemplu, stațiunile de schi din Alpi depind în mare măsură de ghețari pentru a menține zăpada artificială, iar dispariția acestora ar putea duce la o scădere semnificativă a numărului de vizitatori. De asemenea, apa provenită din topirea ghețarilor este esențială pentru agricultură și consumul uman în regiunile din aval.
Comparativ cu alte regiuni montane din Europa, Alpii sunt cei mai afectați de încălzirea globală, iar dispariția lor ar putea avea un efect de domino asupra ecosistemelor din jur. De exemplu, în Pirineii din Peninsula Iberică, cei 15 ghețari rămași sunt pe cale de a dispărea, ceea ce subliniază pericolul pe care îl reprezintă schimbările climatice pentru biodiversitate.
În concluzie, studiul subliniază necesitatea urgentă de a acționa pentru a limita schimbările climatice și a proteja ghețarii din Alpi și din alte regiuni. Politicile actuale sunt insuficiente, iar este nevoie de angajamente mai ferme din partea guvernelor pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Fără măsuri decisive, viitorul ghețarilor alpini și al ecosistemelor care depind de ei rămâne incert.
Acțiunile întârziate ar putea duce la pierderi ireversibile, afectând nu doar peisajul, ci și viețile comunităților care se bazează pe aceste resurse vitale.