Impact economic și financiar
Conform Băncii Naționale a României (BNR), datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 22 de miliarde de euro, ajungând la peste 225 de miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 13,6% comparativ cu anul 2024. În contextul actual de austeritate economică, România se confruntă cu plăți semnificative în contul datoriei publice, inclusiv dobânzi. "Situația actuală necesită o analiză atentă a politicilor economice și a impactului asupra cetățenilor", a declarat economistul Dan Popescu de la Institutul Național de Statistică (INS).
În primele opt luni ale anului 2025, Guvernul român a plătit 100,4 miliarde lei în serviciul datoriei publice guvernamentale, din care doar dobânzile și comisioanele au reprezentat 32,9 miliarde lei. Aceasta indică o povară financiară considerabilă asupra bugetului de stat, având în vedere că sumele plătite pentru principal au însumat 67,5 miliarde lei. Conform datelor BNR, datoria externă pe termen lung a fost de peste 177 miliarde euro la 31 octombrie 2025, ceea ce reprezintă 78,7% din totalul datoriei externe.
La aceeași dată, datoria externă pe termen scurt a ajuns aproape de 48 de miliarde euro, ceea ce reprezintă 21,3% din total. Aceasta a crescut cu 1,7% față de 31 decembrie 2024, arătând o tendință de îndatorare care poate afecta stabilitatea economică a țării. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17,1% în perioada ianuarie – octombrie 2025, comparativ cu 21,5% în anul anterior.
Importanța acoperirii datoriei externe pe termen scurt este evidențiată de gradul de acoperire calculat la valoarea reziduală, care a fost de 105,2% la 31 octombrie 2025, comparativ cu 103,6% la 31 decembrie 2024. Conform BNR, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 24 de miliarde de euro în primele zece luni ale anului 2025, o creștere față de perioada similară din 2024.
În structura deficitului, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 51 milioane euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 560 milioane euro. De asemenea, balanța veniturilor primare a avut un deficit mai mare cu 807 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a contribuit negativ cu 694 milioane euro. Aceste date reflectă o dinamică complexă a economiei românești și necesită măsuri adecvate pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă.
„Este esențial ca autoritățile să reevalueze strategiile economice și să implementeze politici care să reducă dependența de împrumuturi externe”, a subliniat Maria Ionescu, expert în politici economice la Universitatea din București. Pe de altă parte, unii analiști consideră că datoria externă poate fi gestionată eficient prin atragerea de investiții și stimularea creșterii economice interne.
În concluzie, creșterea datoriei externe a României cu 22 de miliarde de euro în 2025 ridică întrebări serioase privind sustenabilitatea economică. Este imperativ ca autoritățile să monitorizeze cu atenție aceste evoluții și să adopte măsuri proactive pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.
Următoarele luni vor fi cruciale în acest sens, iar implementarea unor reforme structurale va fi esențială pentru viitorul economiei românești.