Dezbateri în jurul declarațiilor sale
Pe site-ul CSM a fost postat un anunț în care se precizează că, în data de 16 decembrie 2025, va avea loc la Secția pentru procurori a CSM susținerea interviului în cadrul procedurii pentru numirea din funcția de judecător în cea de procuror, potrivit prevederilor art.194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Potrivit acestei legi, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți în funcția de judecător prin decret al președintelui României, la propunerea Secției CSM. În contextul actual, Laurențiu Beșu, judecător la Tribunalul București, a solicitat să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Audierea sa este programată pentru marți, la ora 12:00.
Judecătorul Beșu a ajuns în atenția publicului după ce a făcut dezvăluiri în documentarul "Justiție capturată" realizat de Recorder, în care discută despre nereguli grave petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă. Beșu a declarat că mutarea sa la Curtea de Apel a fost motivată de dorința de a-l exclude din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de corupție. "Am fost abordat de președinta Tribunalului Giurgiu, care mi-a propus să merg la Curtea de Apel București, că s-a sunat de la Curte și acum este momentul să iau o decizie", a spus Beșu în documentar.
Unele voci din sistemul judiciar au exprimat îngrijorare față de afirmațiile judecătorului Beșu. Raluca Moroșanu, judecător la Secția 1 Penală de la Curtea de Apel București, a confirmat presiunile la care sunt supuși judecătorii, afirmând că "suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare". În acest context, Curtea de Apel București a anunțat că Beșu a fost ofițer la „Doi și-un sfert”, structura de informații din MAI, și a cerut clarificări privind statutul său.
CAB a calificat afirmațiile lui Beșu drept "denigratoare și fără acoperire faptică" și a cerut ca acesta să își clarifice urgent statutul. Reacția lui Beșu a fost una de apărare, afirmând că toate informațiile despre parcursul său profesional sunt publice și corecte. "Eu am terminat liceul militar de la Ploiești și am fost ofițer la Inspectoratul de Poliție al județului Giurgiu", a explicat el în cadrul unei intervenții media.
În urma dezvăluirilor, peste 500 de judecători și procurori au semnat un mesaj de solidaritate cu Beșu și ceilalți magistrați care au făcut declarații despre neregulile din sistem. Aceștia subliniază că "adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate". Lista semnatarilor include nume importante, precum fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, și 33 de judecători ai Curții de Apel București.
În concluzie, cazul lui Laurențiu Beșu ridică întrebări importante cu privire la integritatea și transparența sistemului judiciar din România. Procedura de numire a judecătorilor în funcții de procurori este o oportunitate de a evalua competențele și etica profesională a celor implicați, dar și de a aduce în prim-plan problemele sistemului judiciar. Audierile din cadrul CSM vor fi un moment cheie pentru a analiza aceste aspecte și pentru a determina viitorul acestui magistrat în funcția de procuror.
În următoarele zile, așteptăm concluziile CSM și reacțiile instituțiilor implicate pentru a înțelege mai bine impactul acestor dezvăluiri asupra sistemului judiciar românesc.