Creșteri în servicii și mărfuri
Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 12 decembrie 2025. Conform INS, indicele prețurilor de consum a fost de 100,42% în noiembrie comparativ cu octombrie 2025. "Rata inflației de la începutul anului, comparativ cu decembrie 2024, a fost de 9,5%", a declarat INS în comunicatul său.
Serviciile au înregistrat cele mai mari scumpiri, cu o creștere de 10,99%, în timp ce mărfurile nealimentare au crescut cu 10,73%, iar mărfurile alimentare cu 7,64%. Aceste creșteri au dus la o presiune semnificativă asupra bugetelor familiilor românești. "Chiar dacă ritmul scumpirilor nu a mai accelerat, inflația rămâne la un nivel ridicat, afectând puterea de cumpărare a consumatorilor", a explicat economistul Ionuț Bănică, de la Academia de Studii Economice.
Pe lângă datele INS, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost raportat la 100,49% pentru aceeași perioadă. Rata anuală a inflației bazată pe IAPC a fost de 8,6% în noiembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2024. Aceasta demonstrează că inflația nu afectează doar România, ci și alte state membre ale Uniunii Europene, unde indicele prețurilor de consum este monitorizat constant.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, crescând-o la 9,6% de la 8,8%. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, se estimează că inflația va ajunge la 3,7% la sfârșitul anului 2026. "Această revizuire reflectă condițiile economice dificile cu care ne confruntăm", a adăugat Isărescu.
Analizând datele, se observă că impactul inflației variază semnificativ între diferitele categorii de produse și servicii. De exemplu, în orașele mari, precum București și Cluj-Napoca, creșterile de prețuri sunt resimțite mai acut, în special în sectorul serviciilor, care include transportul și serviciile de utilități. În contrast, în zonele rurale, deși prețurile au crescut, ritmul de creștere poate fi mai lent, datorită unor condiții economice diferite.
Criticii politicilor monetare actuale argumentează că BNR ar trebui să adopte măsuri mai agresive pentru a controla inflația. "Este esențial ca BNR să se concentreze pe stabilizarea prețurilor, altfel ne vom confrunta cu o criză economică pe termen lung", a declarat economistul Andreea Paul, de la Institutul de Economie Mondială.
Pe de altă parte, alții susțin că măsurile luate de BNR sunt suficiente pentru a preveni o inflație și mai mare. "Este important să ne menținem răbdarea, deoarece măsurile de politică monetară necesită timp pentru a-și face efectul", a afirmat expertul financiar Radu F. de la BNR.
În concluzie, inflația în România rămâne o problemă complexă care necesită o atenție constantă din partea autorităților. Cu toate că scumpirile au stagnat, provocările economice persistă. Următoarele luni vor fi decisive pentru a observa dacă prognozele BNR se vor materializa și cum vor influența acestea economiile familiilor românești.
În următoarele săptămâni, se așteaptă ca BNR să ofere informații suplimentare despre măsurile pe care le va lua pentru a controla inflația, în contextul prognozelor optimiste pentru anul 2026.
Este esențial ca autoritățile să comunice clar despre așteptările economice, pentru a menține încrederea consumatorilor și investitorilor.