Controverse legate de Holocaust
Familia generalului Radu Theodoru este revoltată după ce Ministerul Apărării Naționale a informat-o că ofițerul, care a servit România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, nu are dreptul la înmormântare cu onoruri militare din cauza convingerilor sale legate de Holocaust. Generalul maior rtr. Radu Theodoru, acuzat că ar fi plănuit preluarea puterii în România și schimbarea numelui țării în Geția, continuă să creeze controverse și după moartea sa. Pe pagina sa de Facebook, familia a postat mesaje în care afirmă că Ministerul Apărării i-ar fi retras ilegal dreptul la înmormântare cu onoruri militare și anunță că a transmis o somație în acest sens.
„Dragii mei Români, Vă atașez răspunsul Ministerului (ne)Apărării Naționale, din care veți deduce că acum nu lovitura de stat inventată e motivul, nu mai e nici putinist, ci negarea Holocaustului constituie un atac la «valorile fundamentale ale armatei României»”, a declarat familia, evidențiind faptul că problema este una reală a „slugo-statului (ne)român”.
Ministerul Apărării Naționale a răspuns printr-o declarație oficială, în care își exprimă compasiunea pentru pierderea suferită și subliniază că Radu Theodoru a servit România în timpul unui context istoric foarte dificil. Cu toate acestea, Ministerul a menționat că este obligat să respecte cadrul legal și valorile oficiale ale statului român, fiind necesară o distincție clară între cariera militară și activitatea sa publicistică ulterioară, care contravine adevărului istoric și principiilor democratice.
Potrivit Ministerului, statul român, prin adoptarea Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, și-a asumat responsabilitatea pentru tragediile acelei perioade, iar orice formă de negare sau minimalizare a Holocaustului este incompatibilă cu legislația în vigoare și angajamentele morale ale României. În acest context, declarațiile domnului Radu Theodoru au fost menționate ca exemple de negare a Holocaustului, ceea ce este în contradicție cu valorile fundamentale ale Armatei României.
Decizia Ministerului Apărării Naționale de a nu permite organizarea funeraliilor cu onoruri militare este fermă și are scopul de a menține consecvența principiilor sale și a adevărului istoric asumat de statul român. Familia generalului a reacționat, afirmând că retragerea acestui „drept legal” se face fără o hotărâre judecătorească, subliniind că Radu Theodoru nu a fost niciodată condamnat pentru faptele de care este acuzat.
Familia generalului a amenințat cu un proces și a anunțat că va solicita daune morale în valoare de 200.000.000 de euro. Aceasta este o reacție care evidențiază tensiunile existente în jurul numelui lui Radu Theodoru, un nume care a revenit în atenția publică după ce procurorii DIICOT au efectuat percheziții la locuința sa într-un dosar de trădare.
Generalul Radu Theodoru a fost asociat cu organizația Comandamentul „Vlad Țepeș”, care promovează teorii conspiraționiste și cere ieșirea României din NATO, reluarea relațiilor economice cu Rusia, China și Iran, și modificarea structurii de conducere a României. De asemenea, a semnat o scrisoare deschisă în care acuza autoritățile române de „lucru contra interesului național”.
Decesul lui Radu Theodoru survine într-un context tensionat, fiind marcat de investigații legate de planuri secrete privind orientarea strategică a țării. Fiica sa, Voica Theodoru, a declarat că, deși tatăl său a murit fizic, el rămâne „fără de moarte” în amintirea celor care l-au cunoscut.
Această situație ridică întrebări importante privind interpretarea istoriei, responsabilitatea morală a statului și respectul față de valorile democratice, evidențiind în același timp complexitatea relațiilor dintre trecut și prezent în societatea românească.