Viitorul politic al Ungariei
Viktor orbán: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Prim-ministrul maghiar Viktor Orbán explorează modalități de a-și menține controlul asupra Ungariei, indiferent de rezultatul alegerilor care vor avea loc în aprilie 2026. Potrivit Bloomberg, unele sondaje arată un avans de două cifre pentru opoziție, ceea ce îl determină pe Orbán să ia în considerare ideea de a prelua președinția și de a rescrie legile pentru a transforma funcția prezidențială în cea mai puternică din țară. Orbán, în vârstă de 62 de ani, a evocat perspectiva unui sistem prezidențial după o întâlnire de luna trecută la Casa Albă cu președintele Donald Trump, subliniind că planul a fost „întotdeauna pe masă”.
Parlamentul Ungariei a aprobat miercuri un proiect de lege al partidului Fidesz, care îngreunează demiterea unui președinte din funcție de către parlamentari în viitor. Transformarea rolului ceremonial al șefului statului într-unul puternic reflectă tendințele autoritare ale lui Orbán, care a transformat Ungaria într-o democrație „iliberală”. Având în vedere precedentele din Turcia și Rusia, se estimează că Orbán nu va părăsi puterea cu ușurință, în cazul unei pierderi electorale.
Partidul de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar, este atent la aceste mișcări, având în vedere legăturile lui Magyar cu Fidesz. Posibilitatea ca Orbán să impună o revizuire a președinției este unul dintre numeroasele scenarii pe care Tisza le consideră. Biroul lui Orbán nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Tisza nu a făcut declarații. Orbán a afirmat că a luat în considerare un sistem prezidențial după fiecare dintre cele patru victorii electorale anterioare, dar a decis împotriva acestuia, având în vedere că prim-ministrul deține cea mai mare putere.
Cu toate acestea, sondajele sugerează o posibilă pierdere electorală, ceea ce ar putea determina liderul cu cel mai lung mandat din UE să reevalueze opțiunile. Dacă Fidesz câștigă în aprilie 2026, Orbán ar putea continua să influențeze deciziile ca președinte, delegând atribuțiile guvernamentale zilnice unui aliat de încredere precum Janos Lazar, ministrul construcțiilor și transporturilor. În acest scenariu, Orbán ar rămâne concentrat pe politica externă, un domeniu criticat recent din cauza crizei costului vieții.
Dacă ar pierde alegerile, Orbán, în calitate de președinte, ar putea afecta capacitatea Ungariei de a se repoziționa ca un membru loial al UE, având în vedere antagonismul anterior cu Bruxelles-ul pe teme precum statul de drept și corupția. Această abordare ar putea fi riscantă, dacă ar fi percepută ca mergând împotriva voinței populare, conform analistului politic.
Un alt aspect important este momentul. Orbán ar trebui să folosească actuala majoritate parlamentară a Fidesz înainte de alegerile din aprilie. Parlamentul maghiar votează cine ar trebui să fie șeful statului, iar actualul președinte, Tamas Sulyok, ar trebui să se retragă, având mandatul expirat în 2029. Orice schimbare în direcția unui sistem prezidențial mai puternic ar putea avea loc până la începutul anului viitor, conform lui Daniel Hegedus, director la Fondul Marshall German.
„Ar fi planul de urgență pentru a salva sistemul Orbán, o recunoaștere a faptului că nu se poate realiza prin intermediul urnelor”, a declarat Hegedus. „Este riscant, dar nu poate fi exclus.” Orbán a rescris regulile electorale din 2010, reducând numărul de parlamentari și redesenând limitele electorale. Un sondaj recent realizat de Political Capital a arătat că 63% dintre respondenți se așteaptă ca Fidesz să facă mai multe schimbări înainte de aprilie.
Contextul internațional favorabil ar putea, de asemenea, să ajute. După alegerile din Ungaria din 2022, UE a suspendat o mare parte din finanțarea sa, dar acest lucru nu a reușit să-l limiteze pe Orbán, care a consolidat legăturile cu Rusia și China. De asemenea, Washingtonul subminează acum acordurile de securitate transatlantice, lăsând UE cu probleme mai mari, în timp ce Trump l-a lăudat pe Orbán drept un „mare lider”.
„Nu va exista nicio influență externă asupra lui Orbán”, a spus Hegedus. „Mediul internațional a devenit incredibil de permisiv pentru ingineria constituțională.” În comparație cu alte state din regiune, președintele Ungariei are un rol limitat. Spre exemplu, în România, președintele este responsabil de politica externă, iar în Polonia, noul președinte naționalist a respins unele legislații ale prim-ministrului Donald Tusk. În Ungaria, președintele poate trimite proiecte de lege spre revizuire, dar acest lucru rareori afectează agenda lui Orbán.
După întâlnirea cu Trump, Orbán a lăudat puterea unui sistem prezidențial, iar transferul de influență între președinte și prim-ministru face parte din strategia sa autoritară. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a renunțat la funcția de premier pentru a deveni primul președinte ales direct în 2014, rămânând în funcție până acum. Vladimir Putin a evitat limita mandatelor prezidențiale prin funcția de prim-ministru, revenind ulterior ca șef de stat. În Ungaria, o generație se maturizează fără a cunoaște alt lider decât Orbán, care, având o supermajoritate legislativă, a ales loialiști pentru funcția de șef al statului.
Citește și: UE se grăbește să ocolească Ungaria lui Viktor Orbán, în privința activelor rusești, pentru a sprijini Ucraina