Presiuni și acuzații grave
Judecătoarea Raluca Moroșanu, cu 26 de ani de experiență în magistratură, a lansat acuzații grave la adresa conducerii Curții de Apel București, afirmând că judecătorii ar lucra sub presiune și ar fi supuși unor acțiuni disciplinare abuzive. Aceste declarații au fost făcute pe 11 decembrie 2025, în cadrul unei conferințe de presă organizate de conducerea Curții de Apel, menită să contracareze dezvăluirile dintr-un documentar realizat de jurnaliștii de la Recorder. "Suntem terorizați pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă", a afirmat Moroșanu, subliniind că atmosfera din instanță este toxică și încărcată de tensiune. Aceasta și-a exprimat susținerea față de colegul său Laurențiu Beșu, care a discutat despre problemele cu care se confruntă sistemul judiciar din România.
Acuzațiile lui Moroșanu sunt susținute de experiența sa îndelungată în sistemul judiciar. Conform datelor oficiale, în 2024, aproximativ 30% dintre judecători au raportat că se simt sub presiune din partea conducerii, conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, o altă cercetare a arătat că peste 40% dintre judecători au afirmat că au fost subiecți ai unor acțiuni disciplinare nejustificate în ultimii doi ani.
Pe de altă parte, președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a reacționat la aceste acuzații, trăgând un semnal de alarmă asupra campaniilor de delegitimare a justiției. Arsenie a declarat că mediul creat în ultima perioadă riscă să afecteze profund încrederea publicului în actul de justiție, menționând că "justiția nu înseamnă soluții prestabilite". Aceste declarații au fost făcute în contextul în care Curtea de Apel București urmează să judece dosare importante, iar atacurile publice asupra instanței sunt percepute ca o încercare de a submina credibilitatea sistemului judiciar.
"Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluții în astfel de dosare. Aceasta este rețeta clasică: distrugi încrederea în instituții înainte ca ele să se pronunțe, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim, indiferent care este", a avertizat Arsenie. Aceasta a ridicat întrebări cu privire la cine beneficiază de această delegitimare simultană a DNA și a Curții de Apel București, sugerând că există o coordonare în aceste atacuri.
Este important de menționat că problemele din sistemul judiciar românesc nu sunt noi. În 2023, România a fost criticată de Comisia Europeană pentru slăbirea statului de drept și a independenței justiției, iar mai multe organizații internaționale au semnalat că presiunea asupra judecătorilor a crescut considerabil în ultimii ani. O analiză realizată de Eurostat arată că, în 2025, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește încrederea publicului în justiție, cu doar 35% dintre cetățeni având încredere în sistemul judiciar.
Reacțiile la declarațiile judecătoarei Moroșanu au fost mixte. Unii colegi din sistemul judiciar au susținut că aceste acuzații sunt un semnal de alarmă asupra problemelor reale cu care se confruntă instanțele, în timp ce alții consideră că este o tentativă de a discredita conducerea Curții de Apel. De asemenea, avocați și activiști pentru drepturile omului au subliniat că îngrijorările exprimate de Moroșanu și Beșu ar trebui să fie luate în serios și că este esențial să se asigure un mediu de lucru sigur și echitabil pentru judecători.
În concluzie, dezbaterile din jurul sistemului judiciar românesc continuă să fie extrem de polarizate, iar acuzațiile de abuz și presiuni asupra judecătorilor pun în discuție viitorul independenței justiției. Următorii pași ar trebui să includă o evaluare independentă a situației din instanțe și implementarea unor măsuri care să asigure protecția judecătorilor împotriva abuzurilor. De asemenea, este esențial ca societatea civilă și instituțiile să colaboreze pentru a promova transparența și responsabilitatea în sistemul judiciar.
Aceste evenimente subliniază nevoia urgentă de reformă în sistemul judiciar românesc, pentru a restabili încrederea cetățenilor și a asigura o justiție echitabilă și independentă.