Verificarea activității judecătorului
Curtea de Apel București (CAB) a sesizat, joi, 11 decembrie 2025, mai multe instituții pentru a verifica activitatea judecătorului Laurențiu Beșu, în contextul unor acuzații legate de trecutul său profesional. "În ceea ce privește aspectul sensibil al compatibilității exercitării funcției de judecător raportat la activitățile derulate anterior și necunoscute în slujba unei structuri de informații cunoscute sub denumirea de 'doi și un sfert', menționăm că am hotărât sesizarea Inspecției Judiciare, a CSM, CSAT și CNSAS și așteptăm rezultatul verificărilor", a declarat președintele CAB, Liana Arseni, în cadrul unei conferințe de presă.
Judecătorul Laurențiu Beșu a reacționat la aceste acuzații, afirmând că informațiile referitoare la activitatea sa au fost întotdeauna publice. Conform declarațiilor sale pentru Euronews, Beșu a afirmat: "Eu am terminat Liceul militar de la Ploiești, apoi am urmat cursul Academiei de Poliție. Am fost ofițer la Inspectoratul de Poliție al județului Giurgiu între 2001 și 2006. Apoi, între 2006 și 2011, am fost ofițer la Serviciul Județean de Informații Giurgiu. Aceste informații au fost tot timpul publice".
Reacția CAB a venit în urma unei investigații realizate de Recorder, care a ridicat semne de întrebare asupra declarațiilor judecătorului Beșu. "Afirmațiile publice ale unui judecător, Beșu Ionel Laurențiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare", se arată într-un comunicat al instanței. Reprezentanții CAB subliniază că independența justiției nu poate fi folosită ca un instrument de intimidare sau pentru agende personale.
În documentarul intitulat "Justiție capturată", Beșu a făcut dezvăluiri despre fapte grave petrecute la CAB, instanță unde a activat o perioadă. Judecătorul a declarat că a fost mutat de la Tribunalul Giurgiu la CAB pentru a nu mai face parte din completul care judeca cazul medicului Mircea Beuran, acuzat de corupție. "Am fost abordat de președinta Tribunalului Giurgiu, care mi-a propus să merg la Curtea de Apel București, că s-a sunat de la Curte și acum este momentul să iau o decizie", a explicat Beșu.
Beșu a continuat să explice că, în urma mutării sale, colegii săi de la CAB i-au spus că decizia a fost influențată de un dosar delicat. "Judecătorii de la Curtea de Apel București, Secția a II-a, erau nedumeriți de sosirea mea acolo. Ulterior, au apărut discuții cu colegii de la Curte, care mi-au spus: 'Vezi că tu aveai un dosar acolo și, din ce știm noi, se cam practică ca în dosarele delicate să se mai producă schimbări ale componenței completului'".
Judecătoarea Raluca Moroșanu de la CAB a intervenit în conferința de presă pentru a susține afirmațiile lui Beșu, spunând că atmosfera din instanță este toxică și că judecătorii sunt terorizați de acțiuni disciplinare. "Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați pur și simplu, cu acțiuni disciplinare", a declarat Moroșanu, având 26 de ani de experiență în magistratură, din care 19 la CAB.
Această situație a stârnit îngrijorări în rândul comunității judiciare și a stârnit discuții despre independența justiției în România. De asemenea, ridică întrebări cu privire la modul în care trecutul profesional al judecătorilor poate influența activitatea acestora și la necesitatea unei transparențe mai mari în numirea și promovarea acestora.
Conform legislației în vigoare, verificările realizate de Inspecția Judiciară și de celelalte instituții sesizate ar putea avea un impact semnificativ asupra carierei lui Beșu și asupra încrederii publicului în sistemul judiciar. Este de așteptat ca aceste investigații să fie desfășurate cu rigurozitate și să aducă claritate în acest caz controversat. În acest context, urmează să se analizeze modul în care aceste acuzații vor afecta percepția asupra justiției în România și ce măsuri vor fi implementate pentru a asigura integritatea sistemului judiciar.
În concluzie, cazul judecătorului Laurențiu Beșu evidențiază provocările cu care se confruntă justiția română în ceea ce privește transparența și responsabilitatea.
Așteptările sunt mari în privința rezultatelor verificărilor, care ar putea influența nu doar cariera individuală a judecătorului, ci și imaginea întregului sistem judiciar românesc.