Presiune economică asupra pensiilor
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri seară, că România nu își mai permite, din punct de vedere economic, menținerea unor sisteme de pensionare care permit retragerea din activitate la vârste apropiate de 50 de ani. Șeful Executivului a subliniat că presiunea asupra bugetului și numărul redus de persoane active obligă statul să revizuiască regulile de pensionare în toate sectoarele. „Nu mai putem susține pensionari la 48 sau 52 de ani. Nu mai este posibil, pentru că nu mai este suportabil pentru economia noastră”, a afirmat premierul Bolojan, în cadrul unei emisiuni la B1 TV. Acesta a adăugat că statul trebuie să analizeze câți angajați se vor retrage din sistem în următorii ani și să reducă treptat posibilitățile de pensionare la vârste foarte mici.
Ilie Bolojan a precizat că măsura trebuie aplicată „în toate zonele, inclusiv în cele care țin de Ministerul de Interne sau de alte structuri cu statut special”, însă a admis că există diferențe reale între munca de birou și cea operativă. „Una este să lucrezi într-un birou până la 65 de ani și alta este să fii în stradă, să porți echipament greu și să te confrunți cu manifestanți, unii pașnici, alții agresivi. Sunt poziții diferite și trebuie ținut cont de specificul lor”, a spus premierul.
Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, România se află pe penultimul loc în Europa la numărul populației active implicate în economie, cu doar 62% din totalul populației în vârstă de muncă activă în 2025. Această situație generează o presiune considerabilă asupra sistemului de pensii, care se bazează pe contribuțiile persoanelor active. Premierul a subliniat că un număr redus de angajați nu poate susține prin taxe și impozite serviciile publice esențiale, precum școli și spitale.
Criticii măsurilor propuse de Bolojan au subliniat că, deși este adevărat că România se confruntă cu o criză a forței de muncă, creșterea vârstei de pensionare ar putea afecta în mod disproporționat anumite categorii de angajați, în special cei care lucrează în condiții dificile. „Pentru multe profesii, vârsta de 65 de ani este o limită greu de atins din cauza epuizării fizice și mentale”, afirmă expertul în politici sociale, Maria Ionescu, de la Universitatea din București.
Pe de altă parte, există și voci care susțin că o reformă a sistemului de pensii este necesară pentru a asigura sustenabilitatea financiară a acestuia. „Fără o ajustare a vârstei de pensionare, riscăm să ajungem într-o situație în care pensionarii nu vor mai putea primi pensiile la care au contribuit”, a declarat economistul Andrei Popescu, membru al Consiliului Fiscal.
În acest context, premierul Ilie Bolojan a subliniat că, pe termen lung, ridicarea vârstei de pensionare este „singura formă de a avea un sistem de pensii stabil și o economie sănătoasă”. Acesta a mai menționat că în următorii ani, aproximativ 450.000 de angajați se vor retrage din activitate, ceea ce va amplifica problema deficitului de contribuții la bugetul de pensii dacă nu se iau măsuri corespunzătoare.
Pe lângă aceste propuneri, premierul a menționat necesitatea unei evaluări atente a sistemului de pensii și a modului în care acesta poate fi adaptat pentru a răspunde nevoilor actuale ale economiei și ale societății. În acest sens, el a cerut o colaborare strânsă între ministerele de resort și instituțiile responsabile pentru a găsi soluții viabile care să asigure accesibilitatea și sustenabilitatea pensiilor, fără a afecta calitatea vieții pensionarilor.
În concluzie, discuțiile privind creșterea vârstei de pensionare sunt esențiale în contextul actual economic al României. Premierul Ilie Bolojan a promis că va continua să abordeze aceste subiecte în cadrul viitoarelor întâlniri interinstituționale, subliniind importanța găsirii unui echilibru între nevoile economice și drepturile angajaților.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a determina modul în care aceste propuneri vor fi implementate și acceptate de către societate.