Concluzii dure ale anchetei
În 30 de secunde, agenţii (companiei private de securitate, NDLR) Securitas sau poliţiştii ar fi putut împiedica fuga hoţilor”, a declarat Noël Corbin, directorul Inspecţiei Generale a Afacerilor Culturale (Igac), în faţa comisiei pentru cultură a Senatului. Această afirmaţie a fost făcută în contextul audierilor care au avut loc pe 10 decembrie 2025, în urma jafului din Galeria Apollo a Muzeului Luvru, un incident care a zguduit atât instituţia, cât şi opinia publică. „Eşecul general al muzeului şi al autorităţii sale de supraveghere” a fost o altă concluzie subliniată de senatorul centrist Laurent Lafon, preşedintele comisiei.
Potrivit raportului prezentat, Pascal Mignerey, de la Misiunea pentru securitate, siguranţă şi audit (Missa) din cadrul Ministerului Culturii, a indicat că o cameră exterioară a surprins tot procesul jafului, inclusiv sosirea hoţilor, instalarea nacelei şi plecarea lor rapidă. Cu toate acestea, aceste imagini nu au fost vizionate în timp real, iar când un agent de securitate a activat sistemul, hoţii deja părăsiseră galeria, unde erau expuse bijuteriile Coroanei.
Conform audierilor, concluziile raportului sugerează că acest jaf „nu este un eşec întâmplător” și a fost provocat de „deciziile care nu au fost luate pentru a asigura securitatea”, remarcă Lafon. De asemenea, deficiențele de securitate au fost identificate în mai multe lucrări anterioare, dar nu au fost implementate măsuri corective.
Noël Corbin a mai menționat că echipa de anchetă a fost „foarte surprinsă” de problema transmiterii auditurilor de securitate, mai ales în contextul schimbării conducerii muzeului în 2021, când Laurence des Cars a preluat funcția de președinte. Un audit din 2019 efectuat de bijutierul Van Cleef and Arpels, care evidențiază punctele slabe ale galeriei Apollo, nu a fost comunicat noii conduceri, ceea ce subliniază o lipsă de continuitate în gestionarea securității.
Muzeul Luvru se află într-o situație complicată, fiind nevoit să închidă o galerie din cauza avariilor și confruntându-se cu un apel la grevă din partea angajaților săi. Imediat după jaful din 19 octombrie, ministrul Culturii, Rachida Dati, a inițiat această anchetă administrativă pentru a evalua deficiențele de securitate ale celui mai vizitat muzeu din lume. Dati a anunțat și măsuri de urgență, inclusiv instalarea de dispozitive „anti-intruziune”, care au suscitat nemulțumirea sindicatelor, din cauza lipsei de noi angajări.
Săptămâna viitoare, discuțiile referitoare la securitatea muzeului vor continua în Senat. Fostul președinte al Luvrului, Jean-Luc Martinez, va fi audiat, iar declarația sa este așteptată cu mare interes, având în vedere finalizarea unor audituri de securitate alarmante din perioada mandatului său (2013-2021). Succesoarea sa, Laurence des Cars, va fi, de asemenea, audiată din nou de senatori, într-un efort de a clarifica responsabilitățile și măsurile ce trebuie luate pentru a preveni incidente similare în viitor.
Implicarea autorităților și măsurile adoptate în urma acestui incident vor avea un impact semnificativ asupra securității și gestionării patrimoniului cultural la Luvru. Este esențial ca lecțiile învățate din acest jaf să fie implementate în politici de securitate mai riguroase și să se asigure că astfel de deficiențe nu se repetă. În lumina acestor evenimente, se impun măsuri imediate și eficiente pentru a restabili încrederea publicului și a proteja bunurile culturale ale lumii.
În concluzie, jaful de la Luvru nu reprezintă doar un incident de securitate, ci și un semnal de alarmă pentru toate instituțiile culturale din lume, subliniind necesitatea unei gestionări proactive și eficiente a riscurilor pentru a proteja patrimoniul cultural și a asigura siguranța vizitatorilor.