Controverse asupra proiectului
Curtea Constituțională a României discută, miercuri, 10 decembrie 2025, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Această discuție vine după ce, vinerea trecută, cu unanimitate de voturi, judecătorii de la Instanța supremă au decis să sesizeze Curtea Constituțională (CCR) cu privire la proiectul legislativ controversat. "Proiectul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu și încalcă brutal independența justiției", a declarat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar.
Judecătorii au fost convocați de președintele Instanței supreme, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția în cadrul Secțiilor Unite. Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR, argumentând că proiectul prezintă „lacune normative” și că caracterul de urgență al acestuia nu a fost demonstrat. Potrivit lui Alistar, invocarea condiționalităților din jalonul 215 din PNRR a fost scoasă din context și nu reflectă realitatea.
„Invocarea condițiilor economice care ar necesita intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii următori”, a adăugat Alistar. Judecătorii consideră că legea creează o discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților. De exemplu, la toate celelalte categorii, standardul minim de calcul este de 65% din indemnizațiile brute, în timp ce pentru magistrați este limitat la 70% din venitul net.
Înalta Curte a enumerat, într-un comunicat, motivele pentru care consideră această lege neconstituțională: discriminează magistrații, încalcă independența justiției și standardele internaționale, utilizează termeni ambigui și prezintă lacune normative. „Anulează de facto pensiile de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii”, a precizat Alistar.
De asemenea, judecătorii ÎCCJ subliniază că expunerea de motive a proiectului de lege nu conține o fundamentare bazată pe cifre pentru impactul financiar al noii reglementări. În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari, 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică, iar pentru restul, bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Comparativ, bugetul total alocat pentru pensiile militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei, iar majoritatea este alocată de Ministerul Afacerilor Interne.
Guvernul Bolojan a aprobat recent un nou proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ acestui proiect, considerând că pensiile judecătorilor ar trebui să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a insistat asupra limitării pensiei la 70% din ultimul salariu net. Această reformă nu este prima încercare de modificare a sistemului pensiilor magistraților, primul proiect fiind declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, deoarece Guvernul nu a solicitat aviz de la CSM în intervalul de timp prevăzut de lege.
Judecătorii așteaptă cu interes rezultatul dezbaterii de astăzi, care ar putea influența semnificativ statutul financiar al magistraților în viitor.