Consultări cu sindicatele și patronatele
Potrivit Guvernului, premierul Ilie Bolojan participă, miercuri, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Şedinţa urmează să aibă loc la Palatul Victoria, de la ora 14.30. Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu susține majorarea salariului minim, argumentând că salariile din sectorul public sunt legate de acesta, iar o creștere ar contrazice politica de înghețare a veniturilor la stat. "În plus, firmele sunt deja împovărate de taxe", a adăugat Bolojan, subliniind dificultățile economice cu care se confruntă antreprenorii.
Pe de altă parte, PSD respinge ideea înghețării salariului minim și avertizează că România riscă proceduri europene dacă nu actualizează salariul minim, conform angajamentelor asumate. De asemenea, analiștii au declarat pentru Observator că în economie au scăzut vânzările și producția, astfel că nu ar fi oportună o majorare a salariului minim. "Angajații care au ieșit în stradă spun că veniturile lor nu au ținut pasul cu inflația și că salariile așadar nu au crescut", a precizat un lider sindical.
Sindicatele critică dur orice amânare a creșterii salariului minim, susținând că aceasta ar adânci sărăcia și ar încălca legislația europeană. Patronatele afirmă că doar 30% dintre antreprenori ar putea permite o majorare salarială, iar prioritatea actuală este supraviețuirea în criză. În prezent, salariul minim este de 4.050 lei brut (aproximativ 2.575 lei net), dintre care 300 de lei sunt scutiți de taxe, iar aproximativ un milion de angajați sunt plătiți la acest nivel.
Ministrul Muncii, Florin Manole, subliniază că legea privind salariul minim trebuie respectată și că acesta ar trebui să crească în 2026. El a explicat că, dacă se aplică legea, salariul minim s-ar putea majora fie cu 300 de lei brut, fie cu 700 de lei brut. În prezent, peste două milioane de oameni trăiesc cu un salariu brut cuprins între 4.050 și 4.500 lei, ceea ce evidențiază o problemă de sustenabilitate economică pentru multe familii.
De asemenea, în cadrul negocierilor, premierul a propus ca decizia să se ia la începutul săptămânii viitoare. "Partidul Social Democrat a militat pentru creşterea salariului minim", a declarat Florin Manole. Salariul minim a crescut și în ianuarie de la 3.700 de lei la 4.050 de lei brut, însă majorarea de aproape 10 procente a fost anulată câteva luni mai târziu, în octombrie, de inflația care s-a apropiat de această valoare. Utilitățile, fructele și cafeaua sunt doar câteva exemple de scumpiri ce au depășit rata inflației.
Lucrătorii din domeniul sănătății subliniază că salariile au stagnat, menționând: "Lucrez în sistemul de sănătate și deocamdată nu, avem salariile din 2018, în timp ce prețurile au crescut, impozitele și TVA-ul s-au majorat. Noi avem aceleași salarii ca-n 2018". Un alt angajat a adăugat că "nu trebuie să fii mare finanțist să-ți dai seama că prețurile au crescut și salariile pe alocuri chiar au scăzut".
Analista economică Cristina Păun a explicat că există o scădere a comenzilor și a producției în industrie, ceea ce face dificilă impunerea unei astfel de măsuri în companiile private. De asemenea, antreprenorii din industria mobilei susțin că numărul angajaților a scăzut cu 15% în ultimii trei ani, iar vânzările sunt în picaj. "Eu am o singură întrebare pentru partidul din coaliție care cere majorarea salariului minim: ne dorim salariați sau șomeri?", a declarat Nadina Nedelea, reprezentant din industria de mobilă.
În concluzie, premierul susține că nu există un spațiu mare de creștere a salariului minim, iar Bogdan Hossu, sindicalist, a afirmat că percepția este că premierul "urăște salariații și cetățenii din România". Creșterea salarială ar putea face economiei mai mult rău decât bine, conform unor economiști care susțin că jumătate din această creștere ar însemna taxe mai mari pentru angajatori, taxe care, ulterior, ajung să fie suportate de consumatori prin prețurile mai mari la raft.
În România, există județe în care unul din trei angajați este plătit cu salariul minim pe economie, ceea ce subliniază nevoia urgentă de a analiza impactul politicilor salariale asupra forței de muncă.
Președintele Blocului Național Sindical a anunțat că lucrează la o analiză în acest sens, iar rezultatele ar putea influența viitoarele decizii ale autorităților.