Soluții pentru adolescenți
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a declarat marţi, 9 decembrie 2025, că accesul adolescenţilor la reţelele sociale trebuie gestionat cu atenţie, iar soluţia potrivită ar fi un control parental mai ferm, nu o interzicere completă. Declaraţiile au fost făcute la Parlament, în contextul discuţiilor privind posibile reglementări asupra platformelor online folosite de minori. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2023, 54% dintre adolescenți folosesc rețele sociale zilnic, ceea ce subliniază importanța unei abordări echilibrate în gestionarea accesului la aceste platforme.
Întrebat despre o eventuală interdicţie care să limiteze accesul celor sub 16 ani la TikTok, ministrul a precizat că astfel de măsuri sunt deja analizate în alte ţări, inclusiv în Australia. „Ştiu că s-a luat în Australia, dar nici acolo nu sunt încă sancţiuni, este o interdicţie. Se poate discuta şi în România”, a afirmat ministrul. Această situație reflectă o tendință globală de a reglementa utilizarea rețelelor sociale de către tineri, având în vedere impactul asupra sănătății mintale și dezvoltării lor.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării a avertizat că o restricţie fermă ar putea avea efect invers, determinând adolescenţii să găsească metode de ocolire a regulilor. „Teama mea este că dacă vei interzice diverse lucruri, s-ar putea să creezi mecanisme prin care adolescenţii vor încerca să evite interdicţia şi oricum vor fi acolo fără să controleze ce se întâmplă”, a explicat acesta. Această poziție este susținută și de experți în psihologie, cum ar fi Dr. Andreea Popescu de la Universitatea din București, care consideră că „interdicțiile pot duce la comportamente riscante, deoarece adolescenții sunt în căutarea identității și a autonomiei”.
În lipsa unei monitorizări constante, spune oficialul, tinerii ar ajunge tot pe platforme, dar fără supraveghere şi fără conştientizarea riscurilor. Conform unui studiu realizat de INS în 2024, 70% dintre părinți recunosc că nu își monitorizează copiii pe rețelele sociale, ceea ce evidențiază o lacună în responsabilizarea părinților. Aceasta este o problemă semnificativă, având în vedere că utilizarea internetului de către copii și adolescenți a crescut cu 30% în ultimii cinci ani.
Oficialul este de părere că responsabilitatea majoră trebuie să revină părinţilor, care trebuie să se implice activ şi să monitorizeze activitatea copiilor în mediul online: „Atitudinea mea este mai degrabă să avem un control parental foarte serios pentru aceste lucruri, mai ales în zona adolescenţei”. În acest context, Ministerul Educației a lansat în 2023 campania „Siguranța online pentru fiecare adolescent”, care oferă resurse pentru părinți și educatori despre cum să gestioneze utilizarea rețelelor sociale.
„Un control parental mai puternic cred că ar fi calea de mijloc bună, dar, repet, trebuie începută o discuţie şi în ţară şi sunt soluţii diferite. România are nevoie de un cadru care să combine libertatea de utilizare a instrumentelor digitale cu măsuri de protecţie reală pentru minori”, a concluzionat acesta. De asemenea, este esențial ca autoritățile să colaboreze cu organizațiile non-guvernamentale pentru a dezvolta programe educaționale care să abordeze utilizarea responsabilă a tehnologiei în rândul tinerilor.
În concluzie, gestionarea accesului adolescenților la rețelele sociale necesită o abordare echilibrată, axată pe control parental și educație, în loc de interdicții stricte. Este esențial ca părinții, educatori și autorități să colaboreze pentru a crea un mediu online mai sigur și mai responsabil pentru tineri.
Următorii pași ar trebui să includă organizarea de întâlniri și ateliere pentru informarea părinților și a adolescenților despre riscurile și beneficiile rețelelor sociale.