Reacția președintelui României
Președintele Nicușor Dan a declarat marți, 9 decembrie 2025, că dezbaterea privind Legea Vexler, care vizează prevenirea și combaterea extremismului, trebuie să fie „pe argumente” și nu să devină „un meci politic”. "În orice formă îmi va trimite Camera Deputaților proiectul, eu sper într-o formă modificată, în orice formă mi-o va trimite eu o voi promulga pentru că așa spune Constituția”, a spus Dan. Această declarație vine în contextul respingerii cererii sale de reexaminare a legii de către Senat, care a adoptat proiectul inițial cu 75 de voturi pentru și 34 împotrivă, conform Agerpres.
Legea Vexler, inițiată de deputatul Silviu Vexler, a fost adoptată de Parlament în luna iunie 2025 și are ca scop consolidarea măsurilor împotriva antisemitismului, xenofobiei și radicalizării. În iunie, proiectul a fost contestat de parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT, dar Curtea Constituțională a respins sesizarea. Ulterior, Nicușor Dan a contestat legea la CCR, care a declarat că aceasta este constituțională.
Pe 4 decembrie 2025, președintele a retrimis Parlamentului legea, exprimându-și îngrijorările că forma actuală ar putea amplifica tensiunile sociale. El a subliniat că unele articole ale legii sunt insuficient de clare, ceea ce ar putea duce la interpretări abuzive. "De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice. România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației", a declarat Nicușor Dan.
Proiectul de lege prevede pedepse mai severe pentru constituirea și sprijinirea organizațiilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, stabilind pedepse de până la 10 ani de închisoare. De asemenea, distribuirea de materiale fasciste sau xenofobe este considerată infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani, iar în cazul utilizării sistemelor informatice, limitele pedepselor se pot majora.
În acest context, expertul în drept penal, profesorul Cristian Păun de la Universitatea din București, a declarat că "legislația trebuie să fie clară pentru a evita abuzurile. Este esențial ca definițiile infracțiunilor să fie precise, altfel riscam să avem interpretări eronate care să afecteze libertatea de exprimare". De asemenea, el a subliniat importanța protecției drepturilor fundamentale în elaborarea unor astfel de legi.
Criticii legii, inclusiv organizații pentru drepturile omului, au exprimat îngrijorări cu privire la impactul pe care acesta l-ar putea avea asupra libertății de exprimare și asupra persoanelor care nu au nicio legătură cu extremismul. "Este crucial ca orice legislație care vizează prevenirea extremismului să nu afecteze libertatea de exprimare, care este un drept fundamental", a afirmat Mihaela Munteanu, coordonator al unei organizații neguvernamentale.
Legea Vexler a fost adoptată în aceeași formă care a trecut inițial de Parlament, iar acum urmează să fie trimisă Camerei Deputaților, care este for decizional. În acest context, se așteaptă ca dezbaterile să continue, având în vedere controversele generate de diversele interpretări ale prevederilor legii.
În concluzie, Legea Vexler continuă să fie un subiect de intensă dezbatere în România, iar președintele Nicușor Dan a reiterat angajamentul său de a promulga orice formă a legii trimisă de Camera Deputaților, subliniind că este esențial ca discuțiile să se concentreze pe argumente și nu pe atacuri politice.
Următorii pași se vor desfășura în cadrul Camerei Deputaților, care va decide forma finală a legii, iar acest proces va influența semnificativ modul în care România abordează problemele legate de extremism și discriminare.