Politica migrației se întărește
Statele UE au ajuns luni, 8 decembrie 2025, la un acord politic privind rezerva anuală de solidaritate, unul dintre principalele elemente ale Pactului pentru migrație și azil, menit să asigure sprijin pentru acele state membre care sunt sub presiunea migrației, relatează Agerpres. "Acest acord este un pas important în direcția îmbunătățirii gestionării migrației în Uniunea Europeană", a declarat un oficial din cadrul Consiliului UE.
Pactul, care se va aplica de la 12 iunie 2026, ar trebui să facă sistemul european de azil mai eficient. În același timp, acesta are drept scop reducerea numărului intrărilor ilegale și oferă măsuri de solidaritate între statele membre pentru a ușura povara asupra acelora unde ajung cei mai mulți migranți. Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, pe termen lung, Pactul ar trebui să contribuie la reducerea presiunii migratorii asupra tuturor statelor membre.
În cadrul Forumului privind Solidaritatea, care a avut loc între 18 și 27 noiembrie 2025, statele membre s-au angajat la contribuții de solidaritate, care sunt de trei feluri: transferuri (relocări), contribuții financiare sau măsuri alternative de solidaritate. Conform evaluării Comisiei Europene, Cipru, Grecia, Italia și Spania se află sub presiune migratorie, astfel că aceste țări pot beneficia de măsuri de solidaritate din rezerva de solidaritate.
Totodată, Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia și Polonia au fost identificate drept țări care se confruntă cu probleme semnificative în ceea ce privește migrația prin prisma presiunii migratorii cumulative din anii precedenți. Aceste state au posibilitatea de a cere o deducere totală sau parțială a contribuțiilor lor la rezerva de solidaritate. După acordul politic de luni asupra rezervei de solidaritate, Consiliul va trebui să adopte oficial și o decizie de implementare, așteptată înainte de 31 decembrie 2025.
Mecanismul de solidaritate a fost stabilit prin regulamentul de management al migrației și azilului, una dintre componentele cheie ale pactului privind migrația și azilul. Pactul cuprinde zece legi ale UE privind toate aspectele gestionării migrației și azilului, de la verificarea migranților ilegali când ajung la frontiera UE, până la a determina care stat este responsabil pentru procesarea solicitării de azil.
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) sunt așteptate să aprobe luni o înăsprire a politicii migrației și să valideze conceptul de „huburi de întoarcere” a migranților, în urma unor presiuni ale dreptei și extremei drepte, relatează AFP. Miniștrii de Interne ai statelor membre UE, reuniți la Bruxelles, sunt așteptați să se pronunțe asupra celor trei texte prezentate în acest an de către Comisia Europeană (CE) în vederea unei politici mai stricte privind migranții.
Acestea conțin: deschiderea unor centre în afara frontierelor UE în care să fie trimisi migranți a căror cerere de azil este respinsă - faimoasele „huburi de întoarcere”; sancționarea mai aspră a migranților care refuză să părăsească teritoriul european - prin perioade detenție mai lungi; expulzarea migranților în țări din care nu sunt originari, dar pe care UE le consideră „sigure”.
Scăderea sosirilor - cu aproximativ 20% de intrări ilegale mai puține față de 2024 - nu a scăzut presiunile asupra liderilor politici din Europa, ci din contră, le-a crescut. „Trebuie să avansăm pentru a le da cetățenilor sentimentul că stăpânim situația”, sublinia joi comisarul european Magnus Brunner, arhitectul acestei strângeri a șurubului migrației.
La inițiativa Danemarcei, care deține președinția semestrială a UE și care cere de mult timp o însăsprire a migrației, statele membre avansează în pas alert în examinarea acestor măsuri. „Avansăm foarte repede”, dă asigurări un diplomat european, apreciind că există o „voință politică larg împărtășită” în rândul Celor 27 de validare a acestor propuneri.
Între puținele excepții se află Franța, care se întreabă despre legalitatea și eficiența anumitor măsuri, și Spania, care nu este convinsă de „huburile de întoarcere”, experimentate de mai multe țări, fără un succes real. Aceste măsuri sunt susținute de către dreapta și extrema dreaptă - care s-au aliat în Parlamentul European (PE) săptămâna trecută pentru a da primele unde verzi.
Cu scopul de a mulțumi țări care se află pe rute ale migrației - precum Grecia și Italia - UE urmează să ceară în curând ca statele membre să mute migranți pe teritoriile lor. Sau, altminteri, să plătească o contribuție financiară - în valoare de 20.000 de euro pe solicitant de azil - țărilor aflate sub presiunea migrației. Statele membre UE negociază de mai multe săptămâni cum să implementeze acest sistem.
Mai multe state - precum Belgia, Suedia și Austria - au anunțat deja că nu vor accepta azilanți din alte state membre UE.
„Sunt puțini miniștri de Interne care vor dori să vină în fața presei și să spună «ok, eu am luat 3.000»“, prezice un oficial european sub protecția anonimatului.