Pregătiri pentru perioada postbelică
Prim-ministrul naţionalist maghiar Viktor Orbán a anunţat sâmbătă, în cadrul unei reuniuni organizate cu câteva luni înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, că va trimite în Rusia, în zilele următoare, o delegaţie de oameni de afaceri pentru a pregăti perioada postbelică din Ucraina, relatează AFP, preluată de News.ro. Această misiune se va concentra pe cooperarea economică şi se înscrie în dorinţa de „a ne gândi încă de pe acum la lumea de după război şi de după sancţiuni”, a declarat el în faţa a aproximativ o mie de persoane adunate într-o sală de sport din Kecskemét, în centrul Ungariei.
Viktor Orbán, unul dintre puţinii lideri europeni apropiaţi atât de preşedintele american Donald Trump, cât şi de preşedintele rus Vladimir Putin, a afirmat că discută atât cu americanii, cât şi cu ruşii. „Nu pot dezvălui toate detaliile”, a spus el. „Trebuie să anticipăm, pentru că, dacă Dumnezeu ne ajută şi războiul se termină fără să fim implicaţi, iar preşedintele american reuşeşte să reintegreze Rusia în economia mondială şi sancţiunile sunt ridicate, ne vom regăsi într-un spaţiu economic cu totul diferit”, a mai spus el.
Potrivit presei din Ungaria, compania maghiară de petrol şi gaze MOL intenţionează să achiziţioneze rafinării şi staţii de benzină din Europa, deţinute de grupurile ruse Lukoil şi Gazprom, care fac obiectul sancţiunilor americane, precum şi participaţii în unităţi de producţie din Kazahstan şi Azerbaidjan – subiecte care ar fi fost discutate în cadrul întâlnirii dintre Viktor Orbán şi Donald Trump, la începutul lunii noiembrie, la Washington.
La sfârşitul lunii noiembrie, Viktor Orbán s-a deplasat la Moscova, unde i-a promis lui Vladimir Putin că va continua importurile de hidrocarburi ruseşti, de care Ungaria continuă să depindă, sfidând încă o dată Uniunea Europeană în această privinţă. Într-adevăr, liderul maghiar nu a încercat să diversifice cu adevărat importurile ţării sale de la declanşarea ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022, spre deosebire de mulţi dintre vecinii săi europeni.
În noiembrie, el a anunţat că a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a se opune deciziei majorităţii statelor membre de a aproba în octombrie principiul interzicerii, până la sfârşitul anului 2027, a importurilor de gaze naturale ruseşti. Conform unei analize realizate de Centrul de Studii Strategice (CSS) din Budapesta, dependenţa Ungariei de gazele naturale ruseşti a crescut cu 20% în ultimii doi ani, ceea ce subliniază provocările pe care le întâmpină în diversificarea surselor de energie.
Criticii lui Orbán, inclusiv liderii opoziţiei din Ungaria, au subliniat că această abordare ar putea submina poziţia ţării în cadrul Uniunii Europene, având în vedere că blocul se confruntă cu o criză energetică semnificativă și sancțiuni împotriva Rusiei. Ei afirmă că strategia guvernului ar putea să afecteze negativ relațiile cu ceilalți parteneri europeni și să pună în pericol securitatea energetică a Ungariei pe termen lung.
În contrast, susținătorii lui Orbán consideră că apropierea de Rusia ar putea aduce beneficii economice imediate în contextul unei Europe afectate de inflație și de criza energetică. „Ungaria trebuie să își protejeze interesele economice și să caute oportunități de dezvoltare în toate colțurile lumii”, a declarat un analist economic din Budapesta, care a preferat să rămână anonim.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a insistat asupra necesității de a menține sancțiunile împotriva Rusiei până la restabilirea păcii în Ucraina, ceea ce complică și mai mult poziția Ungariei. De asemenea, se așteaptă ca deciziile economice luate de Orbán să fie discutate în cadrul summiturilor viitoare ale liderilor europeni, unde se va analiza impactul acestor acțiuni asupra coeziunii Uniunii Europene.
În concluzie, misiunea economică a lui Orbán în Rusia reflectă o strategie riscantă, care ar putea avea implicații pe termen lung pentru Ungaria, atât din punct de vedere economic, cât și politic.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a observa cum se va desfășura această inițiativă și efectele acesteia asupra relațiilor Ungariei cu Uniunea Europeană și cu partenerii săi internaționali.