Decizie guvernamentală recentă
Viktor Orban a transmis joi un nou acord salarial pentru anul 2026, agreat după mai multe luni de negocieri între patronate și sindicate. Acest acord prevede o majorare de 11% a salariului minim, care va ajunge astfel la 322.800 de forinți pe lună (842 de euro). De altfel, salariul minim garantat va crește cu 7%, ajungând la 373.200 de forinți pe lună (977 euro). "Veniturile a 700.000 de familii vor crește cu siguranță de la 1 ianuarie și nu am inclus încă majorările sprijinului pentru familii", a adăugat Orban.
Premierul a declarat că, în ciuda stagnării economice din regiune, în Ungaria numărul locurilor de muncă a crescut considerabil în ultimii 15 ani. "Comparativ cu 2010, un milion de oameni în plus lucrează astăzi în Ungaria. În prezent, lipsa forței de muncă este o provocare mai mare decât șomajul", a scris Orban. Acesta a recunoscut însă tensiunile sociale privind nivelul veniturilor. "Locurile de muncă sunt inutile dacă oamenii simt că nu sunt plătiți suficient pentru munca lor. În general, ei cred că valoarea muncii lor este mai mare decât salariile pe care le primesc".
Premierul a precizat că Guvernul a pus la dispoziție suport fiscal substanțial și a insistat că salariile trebuie stabilite prin mecanisme de piață, nu prin decizie politică unilaterală. "Guvernul a contribuit cu un program în 11 puncte de reducere a taxelor, datorită căruia povara fiscală asupra IMM-urilor va scădea cu 90 de miliarde de forinți. Este foarte important ca piața să aibă prioritate în determinarea salariilor în Ungaria", a precizat Orban.
El a menționat că Executivul nu stabilește administrativ salariul minim și că Guvernul încearcă "de aproape 20 de ani ca majorările salariale să fie convenite direct între partenerii sociali". Potrivit lui Orban, creșterea mai slabă a economiei este consecința contextului internațional. "Creșterea economică nu poate avansa mai rapid din cauza efectelor războiului asupra Europei Centrale și în special asupra economiei germane, care este principalul partener comercial al Ungariei", a transmis oficialul.
Acordul salarial pe trei ani, încheiat în 2024, prevedea o majorare de 13% a salariului minim în 2026. Însă, din cauza economiei mai slabe decât se estima, procentul a fost redus. Guvernul și-a modificat astfel estimările privind creșterea economică pentru 2025, scăzând estimările de la 3% la 1%. Această situație reflectă o tendință generală în regiune, unde multe țări se confruntă cu provocări economice similare.
În România, discuțiile despre salariul minim au fost constante, iar Guvernul a fost criticat pentru lipsa acțiunilor decisive. Experți economici din cadrul Institutului Național de Statistică (INS) susțin că o majorare a salariului minim ar putea stimula consumul, dar și ar putea genera inflație. De exemplu, în 2025, România a avut o inflație de 7%, conform INS.
Pe de altă parte, unii analiști consideră că o creștere a salariului minim în Ungaria ar putea influența indirect piața muncii din România, având în vedere proximitatea geografică și interdependențele economice. Acest aspect a fost subliniat de expertul economic Radu Magdin, care a menționat că "deciziile economice din Ungaria pot avea un impact asupra migrației forțate de muncă, influențând astfel salariile și condițiile de muncă din România".
Criticii lui Orban, în special din opoziție, susțin că majorarea salariului minim nu este suficientă pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale cetățenilor și că guvernul ar trebui să investească mai mult în programe sociale. De exemplu, Eurostat a raportat că în 2024, 25% dintre cetățenii ungari trăiau în risc de sărăcie, o statistică alarmantă care subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente.
În concluzie, majorarea salariului minim în Ungaria ar putea aduce beneficii pe termen scurt, dar provocările economice persistente ar putea limita impactul pozitiv al acestor măsuri.
Este crucial ca atât guvernul ungar, cât și cel român să analizeze aceste evoluții și să acționeze în mod proactiv pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea cetățenilor în contextul provocărilor internaționale.