Coridor european de transport
Miercuri, 3 decembrie 2025, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, a avut loc ceremonia de semnare a Memorandumului de Înțelegere privind întărirea cooperării transfrontaliere în cadrul Platformei coridorului de transport Marea Neagră-Marea Egee. Evenimentul a reunit reprezentanți la nivel înalt ai ministerelor de resort ale României, Bulgariei și Greciei, ai Comisiei Europene și ai Băncii Europene de Investiții (BEI). Potrivit Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, inițiativa se înscrie în noul cadru al rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și urmărește dezvoltarea unei infrastructuri moderne, durabile și interoperabile, precum și consolidarea rezilienței regionale, necesară pentru a răspunde noilor provocări de securitate și necesităților legate de mobilitatea militară. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian-Constantin Șerban, a apreciat sprijinul manifestat de comisarul european, Apostolos Tzitzikostas, declarând că „există o preocupare majoră atât din partea Comisiei Europene, cât și din partea cetățenilor din cele trei țări pentru realizarea acestor coridoare de transport.”
România, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a demonstrat că este capabilă să pună în practică mari proiecte de infrastructură. Autostrada Constanța-Varna-Alexandropulis este un deziderat asupra căruia ne vom concentra în perioada imediat următoare. Comisarul Tzitzikostas a subliniat că angajamentul asumat de cele trei state membre „marchează un pas decisiv în întărirea unui coridor strategic esențial care asigură conexiunile nord-sud și sud-est ale Europei.” Proiectul include rutele Thessaloniki–Promachonas–Kulata și Alexandroupolis–Varna–Constanța, precum și Dunărea ca factor de conectivitate între state.
Secretarul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ionuț-Cristian Săvoiu, a declarat că „România are proiecte de infrastructură mature și nu ne permitem să eșuăm în implementarea lor.” Oficialul a menționat prioritățile de finanțare și implementare pentru coridoare precum Calafat-Craiova-București, precum și în secțiunea Ploiești-Siret. De asemenea, pregătirea proiectului pentru cel de-al doilea pod peste Dunăre la Giurgiu, cu finanțare CEF, este un exemplu clar de cooperare transfrontalieră între Bulgaria și România.
Demitarul român și-a exprimat încrederea că, în cadrul viitorului Cadru Financiar Multianual 2028–2034, România va continua să beneficieze de sprijinul Comisiei Europene pentru implementarea Planului de acțiune ambițios asociat Memorandumului semnat. Oficialii din România, Grecia și Bulgaria au susținut obiectivele acestui proiect major și au exprimat angajamentul statelor lor de a lucra îndeaproape la dezvoltarea infrastructurii de transport, un exemplu de solidaritate europeană.
Grecia, Bulgaria și România au semnat oficial la Bruxelles un acord de referință care stabilește Coridorul Vertical Marea Egee-Marea Neagră, consolidând conectivitatea regională și avansând un proiect de o importanță geopolitică semnificativă, scrie Ekathimerini. Memorandumul a fost susținut de oficiali de rang înalt din cele trei țări, alături de comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, care a subliniat impactul semnificativ pe care îl poate avea inițiativa pentru Europa de Sud-Est. Conform spuselor sale, obiectivul coridorului este de a transforma poziția geografică a regiunii într-un avantaj strategic prin armonizarea planificării, a mecanismelor de finanțare și a calendarului de execuție între parteneri.
Potrivit lui Tzitzikostas, axa Salonic-Alexandroupoli-București va funcționa ca o arteră esențială în rețeaua de transport europeană, îmbunătățind atât conectivitatea civilă, cât și mobilitatea militară pentru UE și NATO. Proiectul va integra infrastructura rutieră și feroviară, creând rute mai rapide și mai sigure între Marea Egee și Marea Neagră. În plus, anunțul a coincis cu inaugurarea de către Grecia a unei secțiuni importante din autostrada E65, care leagă Lamia de Kalambaka, un proiect parțial finalizat cu o lungime de 136 de kilometri. Premierul Kyriakos Mitsotakis a descris această realizare drept „un vis de zeci de ani”, subliniind că ultimul tronson de 46 de kilometri către Egnatia Odos va fi finalizat în următorii ani, sprijinind suplimentar ambițiile de transport transfrontalier.
Inițiativele combinate reflectă un efort coordonat de modernizare a infrastructurii, consolidare a cooperării regionale și întărire a rezilienței strategice a Europei într-un moment crucial pentru securitatea continentală.
Proiectul va primi finanțare din partea Uniunii Europene și va fi, de asemenea, cofinanțat din fonduri naționale ale țărilor implicate.