Analiza proiectului de lege
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a convocat vineri, 5 decembrie 2025, la ora 12:00, Secțiile Unite ale instanței supreme pentru a analiza oportunitatea sesizării Curții Constituționale cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Decizia a fost adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți. La precedenta sesizare formulată de ÎCCJ, judecătorii Curții Constituționale au declarat legea neconstituțională pe motive de formă, extrinseci.
Judecătorii au decis „sesizarea Curții Constituționale cu privire la acest proiect de lege pentru încălcarea prevederilor articolului 1 al. 3 și al. 5, articolul 16 al. 1, articolul 114, articolul 124 al. 3, articolul 133 al. 1, articolul 147 al. 4 precum și articolul 148 al. 2 și 4, în sinteză pentru următoarele aspecte”.
„Actul normativ discriminează magistrații” – afirmă documentul, care subliniază că „proiectul de act normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. De asemenea, se menționează că încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
ÎCCJ arată că „analiza a reliefat următoarele aspecte care fac soluția normativă incompatibilă cu regulile Constituției”. Judecătorii subliniază că, referitor la caracterul de urgență invocat de Guvern, acesta „nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală”. Invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR a fost considerată scoasă din context. Documentele comunicate de Comisia Europeană nu fac referire la stabilirea modalității de pensionare, ci la o propunere inițială referitoare la supraimpozitare.
În plus, se arată că „invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori”. Din perspectiva clarității legislative, „legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității consacrate de articolul 1 aliniatele 3 și 5 din Constituția României”.
Referitor la impactul asupra magistraților, documentul arată că „legea afectează principiul securității raporturilor juridice, creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului în tranziție reală. Astfel, contrar discursului public, prin culoarea normelor referitoare la eșalonarea vârstei personale, eșalonarea vechimei în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate pentru vechimea în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani. Deci discutăm de o estimare de 66% dintre magistrații în funcție”.
Cel mai dur argument vizează discriminarea. „Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singuri care au statut constituțional garantat. La toate categoriile standardul minim de calcul este de 65% din indemnizațiile brute, iar la magistrați este mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiare pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net”.
În final, judecătorii concluzionează că „discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a executivului, în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielor pensiilor de serviciu.