Analiza Guvernului asupra plafonării
În contextul expunerii la o posibilă creștere a facturilor la gaze după expirarea plafonării tarifelor, premierul Ilie Bolojan a declarat, pe 5 decembrie 2025, că Executivul analizează opțiuni pentru menținerea sprijinului destinat categoriilor vulnerabile. "Referitor la plafonarea tarifelor la gaze, care expiră la 1 aprilie, există îngrijorări privind o posibilă creștere a facturilor. În acest context, Executivul analizează menținerea sprijinului pentru categoriile vulnerabile. Datele privind costurile totale ale subvențiilor se află la Ministerul Muncii, iar ministrul de resort va prezenta o informare la finalul anului", a afirmat Bolojan în cadrul unei conferințe de presă ținute la Palatul Victoria.
În prezent, plafonarea tarifelor pentru gazele naturale este în vigoare până la 31 martie 2026, iar furnizorii sunt obligați să factureze un preț maxim de 0,31 lei/kWh pentru clienții casnici și 0,37 lei/kWh pentru clienții noncasnici cu un consum anual sub 50.000 MWh, conform reglementărilor stabilite de Legea 186/2013 și Legea 123/2012. Această măsură a fost implementată pentru a proteja consumatorii de fluctuațiile extreme ale pieței.
Potrivit Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), reprezentată de președintele Laurențiu Urluescu, consumatorii ar putea resimți o majorare a prețului gazelor de aproximativ 5% imediat după expirarea plafonării. "Costurile finale ar putea crește semnificativ, iar pentru a atenua aceste scumpiri, autoritățile ar putea lua în considerare oferirea de vouchere pentru consumatorii vulnerabili și măsuri pentru creșterea lichidității pe piața angro de gaze", a declarat Urluescu.
Prețul gazelor naturale este influențat de trei componente principale. Prima este costul produselor standard (baseload), care prezintă cele mai reduse variații. A doua componentă o reprezintă ajustările necesare în piața short-term, care sunt esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum. În final, cheltuielile de înmagazinare devin indispensabile în sezonul rece, asigurând continuitatea aprovizionării.
Într-un raport recent al Institutului Național de Statistică (INS), se menționează că numărul beneficiarilor de subvenții a fost mai mic decât estimările inițiale, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența și acoperirea acestor măsuri. Conform INS, în 2024, doar 30% dintre români au beneficiat de aceste subvenții, față de 50% estimat inițial.
Criticii măsurilor actuale consideră că sprijinul guvernamental nu este suficient și că este necesară o reformă mai amplă a politicilor energetice. "Fără o abordare sistemică, riscul ca milioane de români să rămână vulnerabili în fața creșterilor de prețuri este foarte real", a declarat expertul în politici energetice, Cristian Dima, de la Universitatea București. Acesta sugerează că este esențial ca Guvernul să își revizuiască strategia energetică pe termen lung, având în vedere impactul schimbărilor climatice și tranziția către surse de energie regenerabilă.
Pe de altă parte, susținătorii actualelor măsuri afirmă că sprijinul oferit, chiar și în forma sa actuală, este un pas în direcția corectă. "Este important să ne amintim că aceste măsuri sunt temporare și că trebuie să lucrăm la soluții durabile care să ajute nu doar acum, ci și în viitor", a declarat Ana Ionescu, specialist în politici sociale.
Concluzionând, Guvernul României se află într-o poziție delicată, având în vedere provocările actuale de pe piața energetică. În perioada următoare, se așteaptă să fie prezentate propuneri concrete pentru menținerea sprijinului pentru categoriile vulnerabile, în contextul expirării plafonării prețurilor.
Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a preveni o eventuală criză energetică și a proteja cele mai vulnerabile segmente ale populației.