De la Sfântul Nicolae până la Bobotează, o lună de sărbători

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 7 minute

Pe scurt

Sărbătoarea Sfântului Nicolae, care are loc pe 6 decembrie, marchează începutul sezonului sărbătorilor de iarnă, cu tradiții profunde legate de generozitate și milostenie. Perioada cuprinde și alte sărbători importante precum Ignatul, Crăciunul și Boboteaza, fiecare având tradiții specifice și semnificații religioase. Aceste festivități reflectă bogăția culturală și spirituală a României în această perioadă.

EN

Brief

The celebration of Saint Nicholas on December 6th marks the beginning of the winter holidays in Romania, characterized by deep-rooted traditions of generosity and charity. This period also includes significant celebrations such as Ignat, Christmas, and the Epiphany, each with its own specific traditions and religious meanings.

De la Sfântul Nicolae până la Bobotează, o lună de sărbători
Sursa foto: libertatea.ro

Tradiții românești de iarnă

Pe 6 decembrie are loc sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, una dintre cele mai importante prăznuiri creștine ortodoxe și catolice, marcată cu cruce roșie în calendar. Această zi comemorează viața și minunile Sfântului Nicolae, ocrotitor al copiilor, marinarilor, săracilor și celor acuzați pe nedrept, fiind considerată începutul perioadei sărbătorilor de iarnă în tradiția românească. Este o zi cu dezlegare la pește, iar mii de români își serbează onomastica. "Sărbătoarea de Sfântul Nicolae simbolizează generozitatea, milostenia, protecția celor nevoiași și a copiilor", afirmă profesorul de istoria religiilor, Andrei Ionescu.

Sărbătoarea de Sfântul Nicolae simbolizează generozitatea, milostenia, protecția celor nevoiași și a copiilor. Sfântul Nicolae este cunoscut ca un ocrotitor al copiilor, marinarilor și celor aflați în suferință, iar tradiția dăruirii cadourilor este legată de gesturile sale milostive și secrete, cum ar fi salvarea a trei fete sărace prin oferirea de săculeți cu aur. Tradițiile de Sfântul Nicolae în România sunt diverse și au o puternică legătură cu credințele populare și obiceiurile locale. Cele mai importante tradiții sunt:

Sărbătoarea Sfântului Spiridon, prăznuită pe 12 decembrie în calendarul ortodox, îl cinstește pe Sfântul Ierarh Spiridon, episcop al Trimitundei din Cipru, născut în jurul anului 270 și mort în 348-350. Conform unei lucrări a Institutului Național de Statistică (INS) din 2023, această sărbătoare este marcată prin oficierea de slujbe, urmate de împărțirea agheazmei pentru vindecări. Femeile evită lucrul greu, iar credincioșii se roagă pentru spor în casă, sănătate și protecție împotriva bolilor sau nenorocirilor.

Ignatul are loc în data de 20 decembrie și este o sărbătoare populară creștină dedicată Sfântului Mucenic Ignatie Teoforul, marcată prin sacrificarea tradițională a porcului din gospodărie pentru a pregăti bucatele de Crăciun și Revelion. Această zi, cunoscută și ca Ignatul porcilor, are rădăcini în ritualuri romane antice de la Saturnalii, simbolizând purificarea, belșugul și protecția împotriva răului. În ajun se fierbe grâu, binecuvântat de capul familiei și consumat de toți membrii casei; restul se dă păsărilor pentru a alunga necazurile.

După tăiere, se organizează un ospăț tradițional în curte cu carne proaspăt prăjită din toate părțile porcului, mămăligă, murături, țuică fiartă și vin, oferit familiei, vecinilor și celor care au ajutat la ritual. Se evită munca grea în afara tăierii porcului. Ajunul Crăciunului are loc în data de 24 decembrie și marchează ziua dinaintea sărbătorii Nașterii Domnului. În 2025, Ajunul Crăciunului va fi miercuri, 24 decembrie. Este o zi de post mai aspru, în care credincioșii se pregătesc sufletește și trupește pentru marea sărbătoare care urmează.

Până la ora a 9-a (Ceasul al IX-lea), se postește complet, iar apoi se consumă, în unele regiuni, grâu fiert cu fructe și miere, simbolizând postirea și pregătirea spirituală în amintirea postului lui Daniel. Această zi este marcată de rugăciune, curățenie în casă și pregătirea mesei festive de Crăciun, respectând obiceiuri și tradiții care pregătesc atmosfera sărbătorii. Ziua de 25 decembrie sărbătorește nașterea lui Iisus Hristos, considerat de creștini Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii. Este evenimentul central al creștinismului care marchează întruparea divină a lui Dumnezeu în lume pentru a aduce mântuirea omenirii și speranța vieții veșnice.

Nașterea lui Iisus în Betleem în iesle simbolizează smerenia și dragostea divină, iar sărbătoarea este un prilej de reflecție spirituală, mulțumire și comuniune religioasă prin slujbe, rugăciuni și colindat. Data de 25 decembrie a fost stabilită ca ziua oficială a nașterii lui Iisus Hristos în jurul anului 320 de Papa Iuliu I. Unul dintre cele mai așteptate momente de către cei mici, dar și de adulți, este venirea Moșului. Tradiția spune că Moș Crăciun vine în noaptea dintre 24 spre 25 decembrie și lasă cadourile sub brad.

Colindatul este o altă tradiție importantă, copiii și grupurile de colindători merg din casă în casă, cântând colinde tradiționale care vestesc Nașterea Domnului și aduc urări de bine. Liderul colindătorilor poartă o stea decorată, simbol al stelei magilor. Pregătirea mesei festive include mâncăruri tradiționale precum sarmale, cozonaci, cârnați, tobă și piftie. De asemenea, ziua de 26 decembrie este a doua zi de Crăciun și în calendarul creștin ortodox este prăznuit Soborul Maicii Domnului, o sărbătoare dedicată adunării și omagierii Fecioarei Maria, mama lui Iisus Hristos.

Aceasta este un praznic important, care marchează recunoștința față de rolul Maicii Domnului în istoria mântuirii. În România, în această zi, colindătorii continuă să aducă urări, iar în unele regiuni se organizează petreceri și jocuri populare. Totodată, se respectă obiceiuri legate de protecția casei și de sporul familiei pentru anul ce vine. Ziua de 27 decembrie este sărbătoarea Sfântului Ștefan, primul martir al Bisericii creștine. În această zi, ortodocșii comemorează curajul, credința și jertfa lui Sfântul Ștefan, care a fost ucis prin lapidare pentru mărturisirea lui Iisus Hristos.

Sfântul Ștefan este considerat un simbol al iertării, rugându-se pentru cei ce îl ucideau, iar tradițiile românești legate de această zi includ pomenirea sufletelor celor decedați și împărțirea de pachete cu mâncare către nevoiași sau persoanele care poartă numele Sfântului. De asemenea, persoanele cu probleme de sănătate sau care au conflicte prelungite sunt încurajate să aducă în casă o icoană cu Sfântul Ștefan pentru binecuvântare și protecție.

Revelionul simbolizează trecerea dintre ani, un moment de bilanț, speranță și reînnoire, marcat de dorința de prosperitate, belșug și alungarea răului pentru un an nou mai bun. Cele mai cunoscute tradiții și superstiții de Revelion în România includ consumul a 12 boabe de struguri la miezul nopții, aruncarea de monede în apă pentru a atrage bogăție financiară și deschiderea ușii casei la miezul nopții. Sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, care are loc pe 1 ianuarie, este legată de începutul noului an calendaristic și de tradiții menite să aducă noroc, sănătate și belșug.

Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, comemorează Botezul lui Iisus Hristos în apele râului Iordan. Credincioșii participă la slujba de sfințire a apei, aducând vase la biserică pentru a lua acasă apa sfințită, folosită apoi pentru stropirea caselor, animalelor și câmpurilor. La râuri, lacuri sau iazuri, preoții sfințesc apele și aruncă o cruce, iar tineri curajoși se întrec s-o recupereze, simbolizând botezul și alungarea răului.

Colindatul cu busuioc sfințit are loc în unele zone, iar masa include pește și turte, oferite și săracilor.