Plan UE contestat în instanță
Ungaria a anunțat miercuri, 3 decembrie 2025, că, împreună cu Slovacia, va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) planul care le va interzice statelor UE să importe gaz și petrol din Rusia, considerând acest plan un 'dictat inacceptabil' al Bruxelles-ului care încalcă tratatele UE și amenință securitatea energetică națională, transmite agenția EFE. „De îndată ce (planul) va fi aprobat în forma sa finală, îl vom contesta imediat la Curtea de Justiţie a UE”, a declarat presei, la Bruxelles, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, adăugând că Slovacia se va alătura Ungariei în acest demers.
Cele două țări depind în mare măsură de importurile de energie din Rusia și se opun întreruperii aprovizionării, argumentând că situația lor geografică de țări fără ieșire la mare nu le oferă rute alternative viabile, întrucât cele care ar exista nu au capacitate suficientă și sunt mai costisitoare. Ideea interzicerii importurilor energetice rusești, impulsionată de Comisia Europeană, este „un dictat inacceptabil” și respectarea unei asemenea decizii „politice și ideologice” este „imposibilă”, a adăugat ministrul ungar.
Pe lângă faptul că această măsură va conduce la o „creștere dramatică a prețurilor”, a argumentat el în continuare, decizia „contravine complet tratatelor UE”, conform cărora aprovizionarea cu energie este o prerogativă națională a statelor membre. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2024, statele membre ale UE au importat aproximativ 30% din gazul natural și 20% din petrolul consumat din Rusia, ceea ce subliniază dependența semnificativă a Ungariei și Slovaciei de aceste resurse.
Ministrul ungar de externe a criticat și stratagema folosită de Bruxelles pentru a neutraliza veto-ul țării sale împotriva acestei măsuri în Consiliul UE, unde va fi tratată ca o simplă măsură comercială, astfel încât să poată fi adoptată prin majoritate calificată, în locul unanimității. Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere legislativă pe această temă la începutul anului viitor, după ce negociatorii Consiliului UE (statele membre) și ai Parlamentului European (PE) au convenit miercuri ca statele UE să sisteze complet importurile de gaze naturale din Rusia cel mai târziu la sfârșitul lunii octombrie 2027, iar la sfârșitul aceluiași an să înceteze de asemenea complet importurile de petrol rusesc.
În urma invaziei ruse în Ucraina și a sabotării conductelor Nord Stream, UE a adoptat deja o politică de reducere a importurilor de gaze naturale rusești, care au fost înlocuite parțial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Conform Eurostat, în 2025, importurile de GNL din SUA au crescut cu 40% comparativ cu 2024, evidențiind o tendință de diversificare a surselor de energie. Cantitatea de GNL necesară UE urmând să crească odată cu oprirea aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, dar gazele naturale lichefiate (GNL) sunt de obicei mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente.
Blocul comunitar are însă nevoie de energie la prețuri reduse pentru a-și menține industriile competitive în competiția cu rivalii din China și SUA, unde costurile energiei sunt de câteva ori mai mici. Slovacia, care a obținut garanții din partea Comisiei Europene privind acoperirea eventualelor lipsuri de aprovizionare, a avertizat că va evalua măsura în care aceste garanții sunt respectate, având în vedere că decizia UE ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei naționale. Premierul Robert Fico a declarat că există „temeiuri legale suficiente” pentru un eventual proces și că guvernul său va acționa în consecință.
În concluzie, contestația Ungariei și Slovaciei la CJUE subliniază tensiunile persistente dintre statele membre ale UE în ceea ce privește politicile energetice și dependența de resursele rusești. Această situație va necesita un dialog continuu între Comisia Europeană și statele membre pentru a găsi soluții viabile care să asigure securitatea energetică și să respecte tratatele Uniunii Europene.
Evaluarea impactului acestei decizii asupra economiilor naționale și discuțiile despre alternativele energetice sunt esențiale în acest context.