Avertismentul furnizorilor de energie
Factura la gaze ar putea creşte, de la 1 aprilie 2026, după expirarea schemei de plafonare-compensare, cu aproximativ 5%, potrivit preşedintelui Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurenţiu Urluescu. "Acum, noi, ca furnizori, pentru casnic şi termoficare avem un preţ de achiziţie de 120 lei/MWh, la care se adaugă partea de înmagazinare, şi ne aşteptăm ca, de la 1 aprilie, să mergem la preţul pieţei, care e undeva la 170 de lei/MWh. Cu cel puţin 5% ar putea creşte (factura) de la 1 aprilie", a spus Urluescu.
Printre măsurile care ar putea fi avute în vedere în acest context, reprezentanţii AFEER menţionează voucherele pentru consumatorii vulnerabili şi creşterea lichidităţii pe piaţa angros de gaze naturale. Preţul final la gazele naturale este format din preţul produselor standard (baseload), ce reprezintă partea cea mai stabilă, costul ajustărilor din short-term, pentru variaţiile de consum, şi costurile de înmagazinare, pentru consumul de iarnă şi siguranţa aprovizionării.
Până la 31 martie 2026, preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici, şi maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică şi al clienţilor noncasnici din cadrul parcurilor industriale reglementate de Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al celor din cadrul sistemelor de distribuţie închise definite conform Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
Sumele nedecontate furnizorilor de energie, în cadrul schemei de plafonare-compensare, se ridică în prezent la circa 7 miliarde lei, conform estimărilor venite din piaţă, a declarat, miercuri, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurenţiu Urluescu. "Ultima lună, care e aproape complet închisă ca verificări, este ianuarie 2024. Ar fi undeva nedecontate până acum cam la 7 miliarde lei. În general sunt sume care nu au fost încă confirmate de ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r), sunt în curs de confirmare. (...) Este o estimare venită din piaţă, de la mai mulţi furnizori. Nu poţi să ştii niciodată o sumă fixă, decât abia după ce face confirmarea ANRE a sumelor", a explicat Urluescu.
Acesta a subliniat că în lege scrie că doar până în decembrie 2026 este posibilă regularizarea sumelor aferente OUG 27/2022 şi OUG 6/2025. "Ce înseamnă regularizarea? Înseamnă că, dacă este ceva eronat sau apar, ştiu eu, măsuri, pentru că măsurile vin după mai multe luni, se regularizează sumele. Şi după decembrie 2026 nu mai poţi să ceri regularizarea acestor sume. (...) Nu există un termen în care statul poate să dea aceste sume (nedecontate n.r). A fost o dată, dar l-au scos", a adăugat preşedintele AFEER.
Potrivit acestuia, statul a încasat de la sectorul energetic, în perioada 2022-2024, circa 80 de miliarde lei, din diferenţa de TVA, din dividende, din supraimpozitarea producţiei şi a tradingului şi din taxa de solidaritate. "Aşa ne-am făcut noi socoteala, pe 2022, 2023, 2024, cam 80 miliarde lei, din diferenţa de TVA care e aplicată la o bază mai mare de calcul, din dividende, din supraimpozitarea producţiei şi a tradingului şi din contribuţia de solidaritate pentru 2022 şi 2023", a explicat Urluescu la o întâlnire cu presa.
Preţurile la gaze naturale urmează să fie liberalizate de la 1 aprilie 2026, după ce acestea au fost plafonate pe fondul pandemiei de COVID-19. "Noi, ca furnizori, pentru consumatorii casnici şi pentru termoficare, avem o achiziţie de la 120 de lei /MWh, la care se adaugă partea de înmagazinare, de aproximativ 30 de lei. Ne aşteptăm ca de la 1 aprilie 2026 să mergem la preţul pieţei, care e undeva la 170 lei /MWh", a declarat Laurenţiu Urluescu, care a precizat că în factura finală se va regăsi cu o creştere de cel puţin 5%. El mai spune că, într-o lună de iarnă, de exemplu, un apartament care are centrală, factura ar fi undeva la 400 lei, iar cu o creştere de 5%, aceasta ar ajunge cam la 420 de lei.
Plafonarea preţului la gazele naturale, prevăzută de OUG 6/2025, încetează pe 31 martie 2026. După aceasă dată, preţul final va fi cel stabilit în contractul de furnizare, care poate varia în funcţie de condiţiile pieţei. Potrivit AFEER, soluţiile ar fi acordarea de vouchere pentru consumatorii vulnerabili şi creşterea lichidităţii pe piaţa angros de gaze naturale.
Reprezentantul AFEER a mai spus că statul a încasat 80 de miliarde de lei din sectorul energetic. "Aşa ne-am făcut noi socoteala, pe anii 2022, 2023, 2024, cam 80 de miliarde de lei. Numai din creşterea bazei de TVA, care e aplicată la o bază mai mare de calcul, din dividende, din supraimpozitarea producţiei şi a trading-ului şi din contribuţia la solidaritate, pentru anii 2022 şi 2023", a adăugat preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România, într-o întâlnire cu presa.
Din suma totală de 80 miliarde lei, în anul 2022, statul ar fi încasat 46,3 miliarde lei, în 2023 – 21,3 miliarde lei, iar în 2024 - total estimat 12,1 miliarde lei. Acesta a mai spus că statul le datorează furnizorilor de energie şi gaze circa 7 miliarde de lei, sumă ce reprezintă diferenţa dintre preţul stabilit conform schemelor de plafonare şi compensare şi cel din contractele de energie şi gaze naturale. "Ultima lună, care este complet închisă ca verificări, este ianuarie 2024. Nedecontat până acum ar fi undeva la 7 miliarde de lei. În general, sunt sume care nu au fost încă confirmate, dar în rest sunt în curs de confirmare", a afirmat Laurenţiu Urluescu.
Estimarea de 7 miliarde lei a fost făcută de mai mulţi furnizori din piaţă, afirmă el. "A fost o estimare de la Ministerul Energiei că schema totală era de 30 miliarde lei", precizează el, adăugând că asta înseamnă că furnizorilor de energie şi gaze statul le-a plătit 23 de miliarde de lei. Prin schemele de ajutor destinate consumatorilor, statul şi-a asumat să plătească diferenţa dintre preţurile plafonate, ce apar în factură, şi preţurile reale, din contractul propriu zis. În prima fază, costurile sunt suportate de companiile furnizoare, apoi sunt validate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi ulterior transmise celor două ministere care fac plăţile, în baza unor bugete alocate.
Ministerul responsabil pentru decontarea sumelor aferente consumatorilor casnici este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar pentru cei non-casnici, Ministerul Energiei. Însă nu există un termen-limită până la care statul trebuie să îşi plătească datoriile. Până în decembrie 2026 se poate face regularizarea sumelor aferente OUG 27 şi OUG 6, ceea ce înseamnă că dacă sunt calcule/informaţii eronate, nu mai poţi regulariza sumele după decembrie 2026.
Piaţa de energie electrică din România a trecut, în ultimii ani, prin mai multe etape de transformare. La 1 ianuarie 2014, consumatorii non-casnici din România au trecut exclusiv pe piaţa concurenţială de energie electrică, începând din acel moment să îşi negocieze contractele cu furnizorii, fără a mai beneficia de preţuri reglementate de stat. La 1 ianuarie 2018, preţul energiei electrice a fost liberalizat şi pentru clienţii casnici. La 1 ianuarie 2021, liberalizarea pieţei a fost reconfirmată şi consolidată, marcând o nouă etapă de funcţionare în condiţii de concurenţă reală. La 4 octombrie 2021, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 118/2021, prin care s-au introdus schemele de plafonare şi compensare a facturilor la energie electrică şi gaze naturale. Pe toată perioada 2021-2025, preţurile energiei furnizate consumatorilor au reflectat preţurile reale din piaţă, însă statul a intervenit prin acordarea de subvenţii care, potrivit legii, trebuiau suportate temporar, în primă instanţă, de furnizori şi ulterior decontate acestora de către stat. La 1 iulie 2025, a fost eliminată subvenţia acordată de stat tuturor consumatorilor prin intermediul furnizorilor. Astfel, dacă până la această dată o parte semnificativă din valoarea facturii era acoperită de stat, începând cu 1 iulie 2025, consumatorii suportă integral costul energiei consumate, cu excepţia celor care se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili.
Înfiinţată în anul 2006, AFEER cuprinde, în prezent, un număr de 47 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică şi/sau de gaze naturale, care asigură furnizarea energiei atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenţi economici care activează în România, cu o cotă de piaţă de circa 85% din consumul final de electricitate respectiv de gaze naturale.