Contingentul de muncitori străini pentru 2026 în pericol

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă își exprimă îngrijorarea față de ceea ce el numește „informațiile contradictorii” privind contingentul de lucrători străini pentru anul 2026. Potrivit comunicatelor oficiale, în cadrul ședinței Consiliului Național Tripartit, premierul Ilie Bolojan a menționat inițial posibilitatea unui contingent de 90.000 de lucrători. Cu toate acestea, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a transmis ulterior că Executivul ia în calcul stabilirea unui plafon de 75.000 de muncitori non-UE. Această diminuare vine într-un moment în care tot mai multe companii, inclusiv IMM-uri, semnalează un deficit accentuat de personal.

HotNews a relatat despre cum întârzierile de până la 12 luni în procesarea vizelor îndepărtează forța de muncă calificată, în timp ce companiile se luptă cu deficitul cronic de personal. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) respinge ideea că reducerea contingentului ar proteja angajații aflați în risc de disponibilizare, având în vedere că domeniile în care sunt recrutați muncitorii non-UE nu sunt aceleași cu cele vizate de restructurările sistemului public. „Dacă studiem grupele de muncă pentru care sunt aduși muncitori asiatici, observăm că sunt domenii în care nu se angajează niciodată personal provenit din sistemul public. O astfel de măsură nu îi va proteja în mod real pe angajații disponibilizați, ci limitează capacitatea angajatorilor de a-și acoperi nevoile”, a precizat Romulus Badea, președintele PIFM.

Guvernul intenționează să introducă în această lună modificări majore privind digitalizarea și simplificarea procedurilor de imigrare. Conform comunicatelor oficiale ale Ministerului Muncii și declarațiilor secretarului de stat Ciprian Văcaru, noile acte normative ar urma să reducă timpii de procesare și să modernizeze sistemul în ansamblu, adaptându-l la realitățile actuale ale pieței muncii. PIFM susține această inițiativă, dar spune că Executivul trebuie să publice încă din luna decembrie noul contingent. „Dacă se implementează de la 1 ianuarie această lege, presupunem că va exista o perioadă de tranziție, iar peste această tranziție nu ne-am dori să se suprapună și lipsa contingentului”, a completat Romulus Badea.

Patronatul avertizează că schimbările legislative anunțate, care vin cu o serie de consecințe imediate, trebuie să includă o perioadă de tranziție suficientă pentru procesarea miilor de dosare deja depuse. Este esențial ca noile norme să nu ducă la anularea automată a dosarelor depuse online, deoarece o astfel de situație ar afecta atât angajatorii, cât și muncitorii care au investit timp și bani în relocarea în România. „În perioada de tranziție, dacă legea se publică de exemplu pe 8 ianuarie, toate dosarele de avize de muncă depuse online și neprimite fizic, chiar dacă sunt programate, ar putea fi anulate. Practic, am făcut recrutări și toate demersurile legale pentru aducerea muncitorilor, iar acești oameni, care au așteptări legitime și au făcut deja cheltuieli, ar putea rămâne în aer. Ar fi o situație profund nedreaptă”, afirmă Romulus Badea, președinte al PIFM.

PIFM, membru în IMM România, subliniază importanța dialogului deschis între autorități și agențiile de recrutare. Expertiza acumulată în decenii de activitate, în cadrul căreia au fost aduși zeci de mii de lucrători străini, poate preveni situații de criză și poate asigura o tranziție legislativă eficientă. „În multe rânduri, am prezentat autorităților pașii necesari pentru un proces calitativ, care ar rezolva vulnerabilitățile întâlnite în practică. Autoritățile au rolul lor în procesul de imigrare, iar cooperarea cu noi este esențială pentru succesul acestor reforme”, a mai transmis Romulus Badea, în comunicat.

Pe fondul creșterii rapide a numărului de muncitori asiatici, România s-a confruntat cu o schimbare vizibilă pe piața muncii. Totodată, întrebările cu privire la salariile muncitorilor nepalezi comparativ cu cei români care lucrează în același domeniu devin din ce în ce mai frecvente.

De la construcții și HoReCa, până la retail, servicii și transporturi, tot mai mulți angajatori români optează pentru forță de muncă străină, în special pe fondul lipsei de personal local.